Fabrica de inteligență artificială din România ar putea funcționa la capacitate maximă în 2027

România intenționează să finalizeze dezvoltarea infrastructurii naționale de inteligență artificială în 2027. Proiectul este realizat cu sprijinul Uniunii Europene, în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), universități și alți parteneri.

Anunțul a fost făcut pe 12 noiembrie de directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera, în cadrul forumului „Finanțe digitale în Europa Centrală și de Est”, relatează AGERPRES.

Potrivit lui Vevera, institutul va găzdui noua infrastructură și va participa la un consorțiu care, împreună cu Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București și alți parteneri, va lucra la dezvoltarea de aplicații bazate pe inteligență artificială. Acordul pentru implementarea proiectului a fost deja semnat, iar lucrările sunt în desfășurare.

Suveranitatea datelor și pregătirea specialiștilor

Inițiativa presupune nu doar crearea unei baze tehnologice, ci și dezvoltarea unui ecosistem pentru cercetare, formare profesională și utilizarea practică a inteligenței artificiale.

Vevera a subliniat că existența unei infrastructuri proprii va permite României să controleze mai bine prelucrarea datelor și să dezvolte aplicații care gestionează informații confidențiale. În același timp, proiectul urmărește să contribuie la pregătirea specialiștilor capabili să dezvolte astfel de soluții și să le utilizeze în activitatea de zi cu zi.

Inițiativa României face parte dintr-o rețea europeană mai amplă de infrastructuri dedicate inteligenței artificiale.

Experții avertizează asupra riscurilor autonomiei complete a inteligenței artificiale

Un subiect distinct abordat de participanții la forum a fost siguranța utilizării inteligenței artificiale în sectorul financiar. Adrian-Victor Vevera a subliniat că tehnologiile trebuie să rămână instrumente de sprijin, iar deciziile finale trebuie să aparțină oamenilor.

De asemenea, el a evidențiat necesitatea consolidării securității cibernetice în procesarea datelor confidențiale. Potrivit acestuia, sistemele bazate pe agenți autonomi trebuie să dispună de un mecanism de oprire de urgență, în cazul funcționării necorespunzătoare sau al apariției unor amenințări.

O poziție similară a exprimat și decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie din București, Mihnea Alexandru Moisescu. Acesta a remarcat că sistemele actuale de inteligență artificială nu sunt încă pregătite să ia decizii în mod independent, fără riscul unor efecte negative asupra proceselor în care sunt implicate. Prin urmare, gândirea critică și educația rămân esențiale pentru ca oamenii să poată evalua rezultatele generate de aceste tehnologii.

Inteligența artificială este deja utilizată în supravegherea financiară

Reprezentantul Autorității de Supraveghere Financiară din România, Paul Baranga, a anunțat că instrumentele bazate pe inteligență artificială sunt deja utilizate în anumite domenii ale monitorizării financiare, în timp ce alte soluții se află în etapa de testare.

La nivel european, aceste tehnologii contribuie la procesarea datelor instituțiilor financiare, analiza raportărilor corporative și identificarea comportamentelor neobișnuite de pe piață. Unele dintre aceste instrumente au devenit deja parte a activității zilnice a autorităților de supraveghere.

Forumul „Finanțe digitale în Europa Centrală și de Est” a fost organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară din România, în colaborare cu Institutul de Studii Financiare.