În timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei, în Europa au crescut temerile că Kremlinul ar fi pus ochiul pe noi ținte, urmând fanteziile imperiale ale lui Vladimir Putin. Acum, îngrijorarea este că acesta ar putea să nu aștepte până când luptele din Ucraina se vor liniști înainte de a ținti din nou, în mica republică ex-sovietică Moldova, scrie The Washington Post.
Moldova nu are nici adâncimea teritorială, nici populația, cu atât mai puțin puterea militară, pentru a ține piept Moscovei. La fel cum Ucraina a provocat mânia lui Putin prin speranța de a deveni mai deplin democratică, pluralistă și pro-occidentală, actuala președintă a Republicii Moldova și Guvernul au făcut același lucru, de exemplu, prin trimiterea de reprezentanți la forumurile găzduite de Uniunea Europeană și NATO.
Țara este departe de a adera la oricare dintre aceste grupuri, dar chiar și interesul său a fost suficient pentru a înfuria Moscova. La începutul acestei luni, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Occidentul dorește ca Moldova să „joace rolul următoarei Ucraine”. Având în vedere istoria recentă, ar fi naiv să considerăm că este o amenințare goală.
Moldova este extrem de fragilă. Zona separatistă este ocupată de 30 de ani de o garnizoană de trupe rusești care numără în prezent aproximativ 1.500 de soldați. Propaganda și dezinformarea rusească sunt larg răspândite și adesea folosite pentru a discredita Guvernul.
Moscova are mâinile ocupate în Ucraina, ar fi o nebunie să trimită trupe care să ocupe Moldova. Dar se poate spune că, cu cât mai mult timp Putin prelungește actualul impas din Ucraina, cu atât mai tentantă ar putea fi Moldova o țintă, ca un mijloc pentru Kremlin de a salva aparențele prin răsturnarea unei țări oficial neutre.
În cazul în care trupele rusești ar invada Moldova, ar fi greu să opună o rezistență prea mare. Cu toate acestea, Moscova ar putea să nu aibă nevoie de teren pentru a destabiliza guvernul moldovean. La 10 februarie, prim-ministrul moldovean, Natalia Gavrilița, a demisionat la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că se pregătește un complot rusesc pentru a răsturna guvernul. În ziua în care aceasta a demisionat, o rachetă rusă a traversat cerul Republicii Moldova în drum spre ținta sa din Ucraina, cea mai recentă încălcare a spațiului aerian al țării.
Oficialii au declarat că demisia a fost o remaniere guvernamentală obișnuită. Dar a fost, de asemenea, rezultatul indirect al unei campanii de presiuni rusești, inclusiv o reducere bruscă a livrărilor de gaze naturale care a declanșat o criză energetică severă și a contribuit la creșterea inflației.
Partidele politice moldovenești susținute de Moscova au organizat demonstrații în stradă, cu protestatari plătiți. Iar președinta Maia Sandu, aleasă în 2020, a declarat că Moscova a planificat o lovitură de stat pentru a instala un guvern pro-rus la Chișinău.
În 2022, țara a devenit candidat oficial pentru UE, iar națiunile europene, împreună cu NATO, au ajutat modest la întărirea armatei moldovenești. Acesta este răspunsul corect la atacurile de sabie ale Rusiei.