Reducerea de către președintele american Donald Trump a termenului inițial de 50 de zile acordat Rusiei pentru a opri războiul împotriva Ucrainei a provocat o reacție extrem de negativă la Kremlin. Pe 28 iulie, liderul american a declarat că îi dă lui Putin între 10 și 12 zile pentru a opri războiul, deoarece până acum nu a văzut niciun progres. Dacă Rusia nu o va face, SUA au promis să impună sancțiuni economice dure, inclusiv tarife secundare cu taxe vamale de 100% pentru mărfurile rusești.
Trump și-a justificat decizia prin lipsa oricărui progres în oprirea războiului și prin faptul că nu are sens să aștepte 50 de zile când este deja clar că Rusia nu intenționează să se oprească. Convorbirile telefonice frecvente cu dictatorul rus l-au obosit, întrucât după fiecare discuție armata rusă continuă să bombardeze orașe pașnice și să ucidă civili nevinovați. Trump și-a exprimat dezamăgirea față de Putin și oboseala față de minciunile acestuia, dar a subliniat că iubește poporul rus și nu îi dorește răul.
Când a stabilit ultimatumul de 50 de zile pentru Rusia, Trump a promis, de asemenea, impunerea unor tarife de 100% pentru țările care cumpără produse rusești, precum și o serie de alte sancțiuni severe împotriva Federației Ruse. Retorica sa a rămas neschimbată – își exprimă disponibilitatea de a introduce sancțiuni, tarife și tarife secundare dacă Kremlinul nu oprește războiul în următoarele 10–12 zile.
Politicienii ruși au reacționat dur la declarația lui Trump și au început chiar să amenințe cu un nou război. Adjunctul secretarului Consiliului de Securitate și fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că fiecare nou ultimatum adresat Rusiei reprezintă o amenințare și un pas spre război – dar nu cu Ucraina, ci cu Statele Unite.
Senatorul american Lindsey Graham a reacționat, cerând Moscovei să se așeze imediat la masa negocierilor: „Cei din Rusia care cred că președintele Trump nu este serios în dorința de a opri vărsarea de sânge dintre Rusia și Ucraina – voi și aliații voștri veți regreta foarte curând acest lucru.”
Medvedev a răspuns că SUA nu decid când se va așeza Rusia la masa negocierilor. Potrivit lui, Kremlinul nu și-a atins încă toate obiectivele „operațiunii militare”, așadar nu se va opri.
Rămâne deschisă întrebarea cât de mult corespunde retorica lui Trump cu intențiile sale reale, ținând cont de simpatiile sale pentru poporul rus și refuzul anterior de a exercita presiuni puternice asupra Rusiei. Respectarea promisiunilor de către președinte este în interesul Statelor Unite, deoarece va influența reputația țării și modul în care liderii globali o percep. Dacă, după expirarea termenului, Trump va continua să acorde Rusiei timp pentru crime și vărsare de sânge, comunitatea internațională își va pierde definitiv încrederea în el, iar SUA vor pierde statutul de lider global de încredere.
În opinia lui Trump, vremurile în care economia Rusiei era puternică au trecut demult. Problema principală este că Kremlinul cheltuie 40% din buget pentru război în loc să îmbunătățească nivelul de trai al populației. Economia rusă rămâne puternică doar în domeniul militar și doar datorită țărilor care o ajută să iasă din izolare și să evite recesiunea.
Dacă de data aceasta președintele american își va respecta promisiunea, Rusia se va confrunta cu vremuri economice dificile. Țări precum India și China vor fi nevoite să limiteze comerțul cu Rusia pentru a evita pierderi majore din cauza sancțiunilor – ceea ce va deveni una dintre cele mai mari probleme pentru Moscova. Sunt posibile, de asemenea, o scădere bruscă a veniturilor din exportul de petrol și gaze, prăbușirea rublei și închiderea canalelor de export prin țări terțe.
Cel mai probabil, Rusia va continua să caute metode de a eluda restricțiile chiar și în aceste condiții, iar unele țări o vor ajuta în acest sens, dar la o scară mai mică. În general, Federația Rusă a reușit să evite consecințe grave ale sancțiunilor occidentale pe parcursul întregului război pe scară largă, dar asta nu înseamnă că sancțiunile sunt inutile sau că ar trebui abandonate.
Tarifele de 100% pot reprezenta cea mai puternică lovitură economică pentru Rusia de la începutul anului 2022: logistica se va complica, prețurile produselor rusești se vor dubla, acestea își vor pierde competitivitatea pe piețele externe, iar exportul principalelor bunuri – petrol, produse chimice, îngrășăminte etc. – s-ar putea reduce la minimum sau chiar prăbuși. Rusia se va confrunta nu doar cu amenințarea izolării geopolitice, ci și cu o creștere a tensiunilor interne din cauza nemulțumirii generale provocate de inflație, nivelul scăzut de trai și șomaj.
Principalul instrument de presiune asupra Kremlinului este hotărârea, demonstrarea forței și viteza de luare a deciziilor. Deși probabilitatea ca Rusia să facă vreun pas real spre oprirea războiului în zilele rămase este aproape nulă, decizia lui Trump de a reduce termenul a fost corectă. Acest lucru este confirmat atât de reacția iritată a Kremlinului, cât și de inițiativa legislativă a lui Lindsey Graham de a impune tarife de 500% pentru importatorii de petrol rusesc, dar și de sprijinul guvernului american pentru această direcție. Experții prezic că, de data aceasta, consecințele sancțiunilor ar putea fi deosebit de severe și ar putea slăbi semnificativ stabilitatea economică a Rusiei.
— Inna Volodina
Imagine: ilustrație, sursa: (https://protv.md/international/trump-cere-rusiei-sa-se-miste-pentru-a-incheia-razboiul-cu-ucraina-in-care-mor-prea-multi-oameni—2720641.html)