La 21 august 2024, Rada Supremă a Ucrainei a votat pentru ratificarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale (denumit în continuare – CPI). Ratificarea unui act juridic atât de important reprezintă un pas semnificativ pentru integrarea europeană a țării.
Statutul de la Roma a fost adoptat în cadrul unei conferințe diplomatice la Roma la 17 iulie 1998 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Acesta a devenit baza pentru înființarea Curții Penale Internaționale, cu sediul la Haga. Documentul definește patru crime internaționale fundamentale: genocidul, crimele împotriva umanității, crimele de război și crimele de agresiune, care nu au termen de prescripție. Statutul de la Roma a fost semnat de 137 de țări și ratificat de 125 de țări, dacă este inclusă Ucraina.
În conformitate cu Statutul de la Roma, competența CPI completează competența instanțelor naționale. În plus, se stabilește că CPI are competență asupra infracțiunilor numai dacă acestea sunt comise pe teritoriul unui stat parte sau dacă sunt comise de un resortisant al unui stat parte. De asemenea, CPI poate avea competență asupra infracțiunilor dacă competența sa este aprobată de Consiliul de Securitate al ONU.
De ce a optat Kievul oficial pentru ratificarea unui document atât de important? Ucraina a semnat Statutul de la Roma la 20 ianuarie 2000. Cu toate acestea, în anul următor, Leonid Kuchma, care era președinte al Ucrainei la acea vreme, a solicitat Curții Constituționale să declare acest document neconstituțional. Curtea Constituțională a făcut acest lucru pe motiv că CPI încalcă Constituția deoarece completează sistemul judiciar național, care nu este prevăzut în Legea fundamentală.
După invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, problema ratificării Statutului de la Roma a devenit din nou relevantă. În schimb, însă, Ucraina s-a adresat Curții Penale Internaționale cu două cereri separate de recunoaștere a jurisdicției sale. Prima se referea la crimele din timpul Revoluției Demnității, iar a doua se referea la crimele comise după începerea agresiunii ruse de la 20 februarie 2014.
Biroul procurorului CPI a anunțat deschiderea unei anchete oficiale cu privire la aceste cereri abia în octombrie 2022. După ratificarea documentului, situația se va schimba, cooperarea dintre CPI și Kiev se va schimba fundamental.
Cu toate acestea, chiar înainte de ratificare, Ucraina coopera efectiv cu CPI pentru a-i aduce în fața justiției pe cei implicați în crimele de război rusești din Ucraina. Dar, după cum a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba, „acum această activitate va fi și mai eficientă”. Acesta a descris, de asemenea, decizia Radei drept un pas important pe calea țării către aderarea la Uniunea Europeană: obligația de a ratifica Statutul de la Roma a fost inclusă în acordul de asociere cu Ucraina
Principala schimbare este de a extinde posibilitățile de aducere a rușilor în fața justiției și de a spori izolarea Rusiei. Până în prezent, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis doar șase mandate de arestare pentru ruși acuzați de crime de război, inclusiv pentru președintele rus Vladimir Putin.
În iunie, CPI a emis mandate de arestare pe numele fostului ministru rus al apărării Serghei Șoigu și al șefului Statului Major al forțelor armate ruse Valeri Gerasimov, care sunt suspectați de atacarea unor ținte civile în Ucraina și de alte crime de război. Anterior, un tribunal din Haga a emis mandate de arestare pentru generalul-locotenent Serghei Kobylash și amiralul de flotă Viktor Sokolov în legătură cu loviturile asupra instalațiilor de infrastructură energetică din Ucraina.
Acum, fiecare criminal de război care organizează execuții de prizonieri sau lansează rachete asupra orașelor ucrainene trebuie să se gândească la faptul că va fi condamnat pentru fiecare apăsare de buton sau apăsare de trăgaci. Acest sentiment de teamă și inevitabilitate ar trebui să însoțească fiecare soldat și comandant rus în fiecare minut în care se află pe teritoriul ucrainean. Iar CPI va fi pârghia care va asigura acest lucru.
Prin acest pas, Ucraina a arătat întregii comunități internaționale că nu urmărește o politică a standardelor duble atunci când solicită țărilor care sunt părți la Statutul de la Roma să coopereze cu CPI pentru urmărirea penală a criminalilor de război ruși. Acest lucru ar trebui să încurajeze statele participante să lucreze activ pentru a îndeplini ordinele CPI împotriva criminalilor de război ruși.
Pingback: Strategie sau luptă reală? Marcel Ciolacu își motivează electoratul în contextul tensiunilor cu PNL - Romania Inform