Comisia Europeană nu sprijină țările din sud-estul Europei în eforturile lor de a reduce dependența de petrolul și gazul rusesc și, în unele cazuri, chiar le îngreunează aceste eforturi. Aceasta este acuzația lansată de ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, într-o conferință organizată la București de Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei din România și Atlantic Council.
„Când discutăm despre securitatea energetică, este important să înțelegem că furnizarea depinde de infrastructura existentă. Pentru a transporta petrol și gaze, ai nevoie de conducte. Infrastructura dictează partenerii și sursele de achiziție,” a declarat Peter Szijjarto, subliniind opoziția constantă a Ungariei față de sancțiunile UE împotriva Rusiei de la începutul conflictului din Ucraina.
Szijjarto a acuzat Comisia Europeană că a complicat eforturile Ungariei de a-și reduce dependența de resursele energetice rusești. „Pentru Ungaria și Slovacia, conducta de petrol din Rusia prin Ucraina este esențială, deoarece nu avem alternative viabile. Am fi deschiși la diversificare, dar aceasta necesită rute alternative.”
El a menționat că există o conductă de petrol din Croația care ar putea ajuta, dar capacitatea sa este limitată. „Acum doi ani, când au început discuțiile despre reducerea importurilor din Rusia, Ungaria și Slovacia au cerut Comisiei Europene să asigure extinderea acestei conducte. În loc să se mărească capacitatea, tariful de transport a fost majorat de cinci ori, ceea ce a creat o problemă suplimentară,” a explicat Szijjarto.
Provocările în diversificarea surselor de gaz
Szijjarto a discutat și despre dificultățile întâmpinate în diversificarea surselor de gaz. „Ungaria este prima țară non-vecină cu Turcia care achiziționează gaz turcesc și am început să cumpărăm gaz din Azerbaidjan. Cu toate acestea, rețeaua de conducte din sud-estul Europei este foarte limitată.”
„Am solicitat Comisiei Europene, împreună cu România, Slovenia, Bulgaria, Serbia și Grecia, să finanțeze creșterea capacității conductelor de gaz din sud-estul Europei pentru a facilita achiziționarea de gaz din surse diversificate. Răspunsul Comisiei a fost că gazul nu mai este considerat o resursă prioritară, deoarece UE nu intenționează să investească în infrastructura de gaz pe termen lung,” a adăugat Szijjarto.
Obiectivele energetice ale Ungariei
Ministrul maghiar a reiterat angajamentul Ungariei de a atinge neutralitatea carbonului până în 2050 și de a asigura că 90% din producția de electricitate va fi fără emisii de carbon până în 2030. „Fiind o țară fără resurse semnificative de petrol sau gaze și fără acces la mare, Ungaria nu dorește să degradeze peisajul cu turbine eoliene. Prin urmare, ne bazăm pe energia nucleară și solară.”
Ungaria plănuiește să construiască două noi reactoare nucleare până la începutul deceniului următor, care vor adăuga 2.400 MW la capacitatea existentă de 2.000 MW. „Aceste reactoare ne vor permite să creștem ponderea energiei nucleare la 70% din totalul producției de electricitate și să reducem emisiile de CO2 cu 17 milioane de tone anual, precum și să scădem importurile de gaze cu aproximativ 2,5-3 miliarde de metri cubi anual.”
„În ultimii cinci ani, capacitatea noastră solară a crescut de opt ori, ajungând la 6.700 MW, reprezentând 47% din capacitatea totală a centralelor electrice din Ungaria,” a concluzionat Szijjarto.