Guvernul ungar condus de Viktor Orbán formează un nou triunghi geo-economic cu Kazahstan și Uzbekistan, care — sub pretextul cooperării comerciale — devine o rețea strategică de sprijin pentru economia Rusiei, evitând sancțiunile occidentale. Potrivit Robert Lansing Institute, Budapesta transformă această axă într-o infrastructură logistică și financiară paralelă cu normele Uniunii Europene, conform sursei.
Din investiții… în loialitate față de Kremlin
La suprafață, proiectele comune — fonduri de investiții, parcuri industriale, zone economice speciale — par menite să dezvolte comerțul trans-caspic dintre Asia și Europa. În realitate, Orbán construiește o alternativă la Bruxelles, consolidând o alianță nedeclarată cu Moscova. Politica externă a Ungariei devine o platformă de tranzacții: sprijin politic pentru Kremlin în schimbul avantaje economice.
Asia Centrală — zonă gri a sancțiunilor
Deși au condamnat formal invazia Rusiei, Kazahstanul și Uzbekistanul nu s-au alăturat regimului de sancțiuni. Dimpotrivă — au devenit canale esențiale pentru comerțul paralel: tehnologii și bunuri interzise ajung în Rusia prin firme intermediare. Exportul kazah de microcipuri către Rusia a crescut cu 7300% într-un singur an. Fără controale vamale în Uniunea Economică Eurasiatică, marfa ajunge liber la Moscova.
Rolul activ al firmelor ungare
OTP Bank, activă în Uzbekistan, servește drept canal financiar pentru capitalul rusesc. MOL, gigantul petrolier, profită de excepțiile din embargo și continuă să importe petrol rusesc. Astfel, Ungaria devine parte activă a sistemului de evitare a sancțiunilor.
Risc strategic pentru Uniunea Europeană
Orbán transformă Ungaria într-o platformă logistică și financiară pentru interesele Rusiei și Chinei în inima UE. Acest model subminează unitatea europeană și oferă regimurilor autoritare un exemplu clar că sancțiunile pot fi eludate. Dacă Bruxellesul reacționează ferm, credibilitatea întregului regim de sancțiuni riscă să se prăbușească.