De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, premierul Ungariei, Viktor Orbán, și aparatul său guvernamental au sabotat în mod activ toate proiectele europene legate de sprijinul financiar și militar pentru Ucraina. Mai mult decât atât, Ungaria s-a opus în mod repetat impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei, cerând în schimb beneficii suplimentare și stimulente financiare din partea UE.
Cu toate acestea, recent a avut loc un eveniment care încalcă în mod flagrant toate principiile și normele de drept ale UE. Potrivit unor surse internaționale, guvernul lui Orbán propagă în mod sistematic sentimente anti-ucrainene în interiorul țării. Acest fapt a fost confirmat de un incident recent legat de un sondaj adresat cetățenilor maghiari. În primăvara anului 2025, autoritățile ungare au început să trimită chestionare privind posibila aderare a Ucrainei la UE. Alături de acestea, cetățenii au primit pliante cu informații manipulatoare, care prezentau presupusele „riscuri” ale integrării europene a Ucrainei.
Inițiatorul campaniei este însuși Viktor Orbán, care a susținut anterior necesitatea unei „largi dezbateri publice” pe acest subiect. Cu toate acestea, materialele distribuite conțin elemente de propagandă și discriminare. Pliantele afirmă, de exemplu, că Ucraina ar fi fost, chiar înainte de război, cel mai mare centru al criminalității organizate și traficului de droguri din Europa. De asemenea, se sugerează că, după aderarea Ucrainei la UE, finanțarea Ungariei va fi sistată, deoarece „banii vor merge la Kiev”. Aceste afirmații ignoră complet mecanismele reale de distribuire a fondurilor în UE. Astfel de declarații și acțiuni ale guvernului ungar nu sunt doar absurde, ci și contrare principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. Însă impunitatea Ungariei ar putea lua sfârșit în curând.
Tot mai multe state UE susțin impunerea de sancțiuni împotriva țărilor care încalcă în mod sistematic principiile Uniunii. Inițiativa vine din partea guvernului german.
Noua coaliție creată a convenit asupra necesității ca UE să suspende finanțarea și să limiteze dreptul de vot al țărilor care subminează principiile fundamentale ale blocului. Deși documentul oficial nu menționează explicit Ungaria, numeroși analiști sunt convinși că acesta vizează în mod direct Budapesta.
Este important de menționat că nu este pentru prima dată când UE încearcă să sancționeze Ungaria pentru încălcarea normelor democratice. În 2018, Parlamentul European a demarat prima etapă a procedurii prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, din cauza „încălcărilor grave” ale valorilor fundamentale ale Uniunii. Acest articol prevede posibilitatea de a priva un stat membru de dreptul său de vot în Consiliul UE. Totuși, procesul a fost blocat din cauza divergențelor dintre statele membre. În 2022, Comisia Europeană a înghețat 22 de miliarde de euro destinate Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de respectarea drepturilor omului și independența sistemului judiciar. În 2024, peste 10 miliarde de euro au fost deblocate, fapt ce a provocat reacții negative din partea mai multor state UE.
Istoria relațiilor dintre UE și Ungaria arată că Viktor Orbán folosește în mod constant dreptul de veto în detrimentul Uniunii, șantajând Bruxelles-ul pentru concesii financiare. În contextul actualei situații geopolitice și al necesității de a întări capacitatea de apărare a UE, prezența în bloc a unui stat care joacă deschis de partea Kremlinului devine o problemă strategică.
Suspendarea finanțării pentru Ungaria și, în perspectivă, chiar excluderea sa din UE ar fi un pas logic pentru transformarea Uniunii într-o entitate mai unită și mai eficientă. Locul său ar putea fi ocupat de Ucraina – o țară care aspiră la integrarea europeană și care este pregătită să aducă beneficii reale Uniunii, în loc să obțină doar avantaje unilaterale.
Imagine: Viktor Orbán, sursa (https://www.rador.ro/2024/01/30/ungaria-poate-fi-sanctionata-pentru-incalcarea-principiilor-uniunii-europene/)