Roxana Bojariu, climatolog la Administrația Națională de Meteorologie, răspunde pentru publicul HotNews.ro la cele mai frecvente întrebări referitoare la valul de căldură care a lovit Europa în 2023.
Organizația Mondială de Meteorologie (OMM) a declarat prima săptămână din iulie drept cea mai călduroasă săptămână înregistrată vreodată la nivelul întregii planete.
Cum au aflat însă specialiștii cât de cald a fost, de exemplu, în luna iulie din urmă cu 2000 de ani?
„În România o valoroasă arhivă paleoclimatică este ghețarul de la Scărișoara a cărui vechime de mii de ani ne ajută să facem o „călătorie în timp”, spune climatologul Roxana Bojariu din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Climatologul român Roxana Bojariu susține că numărul zilelor cu condiții de val de căldură din această lună e deosebit de mare, chiar dacă recordul absolut pentru temperatura maximă al lunii iulie în România nu a fost doborât (44,3 grd. C din iulie 2007).
„Din păcate tendința de încălzire se accelerează la nivel global, și mai mult în cazul Europei, pentru care rata de încălzire e dublă față de media globală”, adaugă ea.
S-a spus că trăim „cele mai călduroase zile din istoria omenirii”. Cum se poate ști cât de cald a fost, de exemplu, în iulie acum 2000 de ani?
Roxana Bojariu: E adevărat că observații instrumentale directe și sistematice ale temperaturii, care să acopere mulțumitor globul, avem doar din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar există date paleoclimatice diverse ce permit estimarea temperaturii.
De exemplu, din polen conservat în condițiile specifice din diferite părți ale lumii. Probe de gheață din ghețari continentali sau din învelișurile de gheață ale Groenlandei și Antarcticii furnizează indicii din raportul izotopilor de oxigen ai moleculelor de apă.
Raportul acesta depinde și de temperatură și se modifică în timp. Raportul izotopilor de carbon din diferite substanțe oferă date paleoclimatice.
Sedimentele din lacuri, mări și oceane oferă de asemenea posibilitatea estimării temperaturii (în funcție, de exemplu, de tipul de viețuitoare din care provin și care sunt caracteristice anumitor regimuri climatice).
În plus, există modele climatice care, pe baza datelor paleoclimatice și a altor parametri (de ex., valori ale anumitor caracteristici ale mișcărilor Pământului în jurul axei sale și pe orbita în jurul Soarelui), simulează regimuri climatice din trecut.
În particular, în România o valoroasă arhivă paleoclimatică este ghețarul de la Scărișoara a cărui vechime de mii de ani ne ajută să facem o „călătorie în timp”.
Din păcate, trebuie să ne grăbim cu cercetările acestor valoroase arhive climatice – o parte din ele (e și cazul ghețarului de la Scărișoara) stau sub amenințarea dispariției în noile condiții climatice.
Luna iulie este denumită și în tradiția românească „luna lui Cuptor”. Ce este deosebit anul acesta?
Numărul de zile cu condiții de val de căldură din această lună e deosebit de mare, chiar dacă recordul absolut pentru temperatura maximă al lunii iulie în România nu a fost doborât (44,3 grd. C din iulie 2007).
O altă caracteristică deosebită este coexistența, atât a condițiilor de val de căldură, cât și a furtunilor cu manifestări foarte severe, în diferite regiuni ale țării.
Ambele tipuri de fenomene au legătură cu schimbarea climei în sensul în care atât temperaturile înalte, cât și ploile foarte abundente care rezultă din furtunile puternice, sunt alimentate de încălzirea globală prin cantitatea sporită de vapori de apă și de căldură care se acumulează în sistemul climatic.
Pe de altă parte, această lună iulie 2023 ne demonstrează importanța factorilor locali care nuanțează răspunsul la încălzirea globală. România are o diversitate de factori locali precum arcul Carpaților care induce diferențieri între regiunile intra și extracarpatice.