Deși Ungaria rămâne membră a Uniunii Europene și a NATO, comportamentul său politic se aliniază tot mai puțin cu valorile europene, mai ales în sfera informațională. Sub conducerea lui Viktor Orbán, guvernul ungar a consolidat controlul asupra peisajului mediatic, promovând narațiuni care par să reflecte campaniile de dezinformare ale Kremlinului, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul Ungariei față de solidaritatea europeană.
Centralizarea presei sub controlul Fidesz
Procesul de centralizare a presei a început în 2018, odată cu înființarea Fundației Central Europene pentru Presă și Media (KESMA), care reunește peste 400 de publicații, inclusiv platforme influente precum Origo, Hír TV, Magyar Nemzet și Mandiner. Oficial, această mișcare a fost prezentată drept o „reformă a presei”, însă în realitate a reprezentat o preluare sistematică a controlului asupra spațiului informațional. Astăzi, aproximativ 90% din mass-media ungare se află sub influența directă sau indirectă a partidului Fidesz, creând practic un conglomerat mediatic supranumit informal „Orbán Media Group”.
Pe lângă KESMA, guvernul controlează și alte entități media importante, cum ar fi grupul Mediaworks Hungary, care deține zeci de ziare regionale, și rețeaua de televiziune TV2 Group, unul dintre cele mai populare posturi din Ungaria. După schimbarea proprietarului în 2016, TV2 a devenit un instrument-cheie al propagandei guvernamentale. De asemenea, platforme precum 888.hu, cunoscute pentru retorica agresivă anti-imigrație și anti-Soros, și Pesti Srácok, care promovează teme pro-Kremlin adaptate publicului local, joacă un rol semnificativ în diseminarea mesajelor oficiale.
Declinul libertății presei
Conform rapoartelor organizațiilor precum Human Rights Watch, Reuters, Liberties și Freedom House, libertatea presei în Ungaria este „sistematic erodată”. Jurnaliștii independenți se confruntă cu presiuni constante, obstacole în accesarea informațiilor și campanii de defăimare. Acest context a transformat mass-media ungară într-un instrument al puterii, lipsit de autonomie și folosit pentru a susține agenda oficială. Narațiunile promovate de platforme precum Origo sau 888.hu seamănă izbitor cu cele ale presei de stat rusești, uneori reproducând aproape identic structura, stilul și tezele acestora.
Legături ascunse cu Kremlinul
Surse din cercurile diplomatice europene sugerează că similitudinile dintre propaganda ungară și cea rusă nu sunt întâmplătoare. Viktor Orbán ar organiza întâlniri confidențiale regulate cu reprezentanți ai administrației Kremlinului, implicați în operațiuni informaționale. Aceste întâlniri au loc în locații discrete, precum birourile KESMA din apropierea Cartierului Castelului din Buda, o cramă privată din Tokaj sau reședința familiei Orbán de lângă lacul Balaton.
Un astfel de eveniment ar fi avut loc în primăvara anului 2023, într-un cadru strict confidențial, cu telefoanele dezactivate și pază fără însemne oficiale. Conform unui funcționar ungar anonim, Orbán ar fi discutat cu doi oficiali ruși un set de 11 „teze strategice”, incluzând discreditarea reformelor ucrainene și campanii împotriva comunității LGBT în UE. În schimb, premierul ungar ar fi propus teme sensibile pentru el, precum presupusa „asimilare forțată a minorității maghiare din Ucraina și România” și investiții în media de limbă maghiară din Slovacia. Aceste negocieri, care au durat peste patru ore, s-au încheiat cu un acord informal privind coordonarea campaniilor de influență prin rețele sociale, canale Telegram și presa regională.
Figurile-cheie din spatele strategiei
Coordonarea politicii mediatice a lui Orbán este gestionată de câteva personaje influente:
- Árpád Habony, consilier neoficial și strateg principal, considerat arhitectul narațiunilor false. Controlează agenția de știri V4NA prin intermediul Danube Business Consulting Ltd. din Londra, care diseminează mesaje pro-guvernamentale în afara Ungariei. Habony este, de asemenea, conectat la publicații precum Lokál, Modern Media Group Zrt. și, din 2023, la rețeaua de cazinouri Las Vegas Casino.
- Balázs Orbán, directorul politic al premierului, un teoretician al „democrației iliberale”. Acesta elaborează mesaje care combină naționalismul cu retorica anti-globalistă și anti-europeană, jucând rolul de punte între agenda internă și imaginea externă a Ungariei.
- Tamás Menczer, secretar de stat și director de comunicare al Fidesz. Fost jurnalist sportiv, Menczer organizează campanii publice și mitinguri pentru susținerea politicilor lui Orbán, având sarcina de a răspunde rapid provocărilor informaționale.
Influența transnațională a Ungariei
Controlul informațional al Ungariei depășește granițele naționale. Prin finanțarea presei și a organizațiilor culturale în țări cu diasporă maghiară semnificativă, precum România, Slovacia, Serbia și Ucraina, Budapesta construiește o rețea transnațională de canale media loiale. Acestea promovează constant mesaje despre „persecutarea minorității maghiare”, „necesitatea păcii cu orice preț” sau „amenințarea valorilor occidentale”. În Transilvania și în Zakarpattia (Ucraina), temele centrale includ „pericolul demografic”, „ideologia de gen” și „suprimarea valorilor tradiționale”.
Potrivit centrului de analiză Political Capital din Budapesta, această strategie face parte din politica de „soft power” a Ungariei, care, deși funcționează independent de canalele rusești precum RT sau Sputnik, adoptă principii similare: simplificarea evenimentelor geopolitice, demonizarea „inamicilor” (în special UE, SUA și Ucraina) și apelul la traumele istorice ale poporului maghiar.
De la liberalism la iliberalism
Evoluția lui Viktor Orbán, de la un opozant liberal al comunismului la un critic fervent al Uniunii Europene, reflectă o transformare mai amplă a Ungariei către un model de guvernare iliberal. Deși sistemul multipartit există formal, controlul asupra presei, justiției și educației a transformat competiția politică într-un exercițiu decorativ. Mass-media a devenit un instrument esențial pentru legitimarea regimului Fidesz, combinând cenzura internă cu o expansiune subtilă a influenței transnaționale.
Acest model de control informațional nu doar că susține puterea lui Orbán în Ungaria, ci și subminează integritatea spațiului informațional european, amplificând diviziunile și slăbind solidaritatea UE. Într-un context global marcat de provocări geopolitice, influența mediatică a Ungariei ridică întrebări serioase despre viitorul unității europene.