În următorii cinci ani se suprapun patru tipuri de finanţări din programe europene: PNRR cu valoare de 29 miliarde de euro, fondurile de coeziune cu peste 43 miliarde de euro, fondul de modernizare de 14 miliarde de euro şi fondurile pentru fermieri de peste 15 miliarde de euro în total. Beneficiarii de stat şi privaţii trebuie să facă proiectele ca să ia banii, transmite sursa.
Următorii şase ani sunt de foc pentru România, pentru că instituţiile statului, cât şi businessurile care vor să beneficieze de fonduri europene, trebuie să pregătească proiectele prin care s-ar putea absorbi peste 100 de miliarde de euro în investiţii, adică o treime din PIB-ul actual al României.
Se poate realiza, este de părere Oana Bâra, coordonator programe de finanţare la BCR, chiar dacă va fi un efort susţinut. „Pentru următoarea perioadă România ar trebui să primească de la Uniunea Europeană peste 100 mld. euro. Cât din aceste miliarde vom reuşi să absorbim este greu de zis, dar eu cred că vom reuşi, în ciuda faptului că avem în faţă cea mai mare sumă care trebuie absorbită“, a spus ea la ZF Live, emisiunea de business susţinută de Orange Business Services.
Cele peste 100 mld. euro înseamnă fondurile de coeziune, adică fondurile europene „clasice“, aferente cadrului financiar multianual 2021-2027, în valoare de peste 43 mld. euro. La acestea se adaugă sumele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 29 mld. euro şi fondul de modernizare şi politica agricolă comună, care totalizează cel puţin 29 mld. euro. Politica agricolă comună conţine atât partea de plăţi directe, subvenţii, cât şi zona de granturi, de investiţii pentru investiţii în mediul rural. Termenul actual de implementare pentru PNRR este vara lui 2026, în vreme ce pentru fondurile europene clasice este 2028, la care se pot adăuga trei ani de graţie.
49 de apeluri de proiecte vor fi lansate de instituţiile statului numai pentru mediul de business, în prima jumătate din 2023. Cele mai consistente apeluri sunt cele care fac parte din programele operaţionale regionale, a mai spus Oana Bâra.
„Săptămâna trecută Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat un calendar consolidat cu apelurile care urmează să fie lansate până la finalul anului din PNRR şi politica de coeziune. Pentru mediul privat în prima jumătate din 2022 este preconizat să se lanseze peste 49 de apeluri de proiecte.“