Atins de febra electorală, PSD stă cu ochii pe sondaje și nu ratează niciun moment ca să puncteze. De folosit, folosește doar PSD, pentru că în goana după procente poziționările social-democraților sunt, în multe dintre cazuri, fie pline de omisiuni, fie de promisiuni care frizează ridicolul, relatează sursa.
Cu un culoar pe care alerga în mod tradițional, însă acum preluat de AUR, social-democrații fac eforturi disperate pentru a recupera ce pot sau măcar să mai tempereze avântul oamenilor lui George Simion.
De unde și retorica agresivă din ultima perioadă.
Operațiunea mutarea conturilor de la austrieci – ce s-a zis, ce s-a făcut
Prima zvâcnire naționalistă a fost imediat după eșecul Schengen. PSD a luat-o atunci înaintea tuturor pe această pantă. Vicepremierul și ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat, pe 13 decembrie, că CNAIR urmează să își mute conturile de la BCR, membră a Erste Group Austria, la CEC, iar acest demers va fi făcut de toate companiile din subordinea Ministerului Transporturilor. Decizia ar fi fost în semn de protest pentru blocarea de către Viena a aderării României la Schengen.
Potrivit informațiilor HotNews.ro obținute de la CNAIR până acum însă s-ar fi mutat doar conturile prin care se virau salariile, grosul rămânând însă pe loc. Este vorba de credite. În cazul operațiunilor cu fonduri europene acestea se făceau și se fac prin Trezorerie.
Că furtuna a fost într-un pahar cu apă o sugerează și reprezentanții BCR.
„În toate discuțiile pe care le-am avut – și care au fost foarte civilizate – bineînțeles că am rugat ca orice decizie pe care o companie sau alta ar urma să o ia, să țină seama de interesul acelei companii pe termen mediu și lung. Se pare că rugămintea noastră a fost auzită”, a spus CEO-ul BCR, Sergiu Manea, întrebat câte companii de stat și-au mutat conturile de la BCR în semn de protest pentru eșecul Schengen.
Scandalul Bâstroe: ce știa Grindeanu și ce a spus
Al doilea puseu naționalist a venit de la același Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor.
Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce Sorin Grindeanu a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.
Mediatizarea cazului a stârnit reacții în cascadă ale autorităților de la București, care însă au fost mai rezervate, cerând explicații autorităților ucrainene despre lucrările pe care le fac.
După ce Ambasada Ucrainei a anunțat că se fac doar lucrări de întreținere la canal, confuzia publică a fost și mai mare odată cu declarațiile ministrului Infrastructurii din Ucraina care a vorbit despre adâncirea canalului Bâstroe de la 3,9 metri la 6,5 metri.
Pe val s-a urcat și Marcel Ciolacu care a adus aminte de cât a ajutat România Ucraina, însă „poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării”.
Au început brusc să facă lucrări de dragare ucrainenii? Din declarațiile președintelui Klaus Iohannis acestea începuseră cu cinci luni în urmă, în octombrie și ministerul Transporturilor știa de ele.
„Că se fac lucrări, ştim, știe și Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Deci nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei”, a declarat Iohannis pe 22 februarie.
Unde se draghează de fapt? Nicio autoritate a statului nu a ieșit să explice despre ce este vorba de fapt, lăsând loc confuziei publice și speculei electorale.
În fapt, nu au loc lucrări de adâncire pe întreaga lungime a canalului Bâstroe din simplul motiv că nu este nevoie. Adâncimea narurală a canalelor Dunării este de 12-14 metri, potrivit unui raport al OSCE. Lucrările au loc la capete, la confluența cu brațul Chilia și ieșirea în mare. La acest din urmă capăt, pe o lungime de 3 kilometri au fost lucrările care au stârnit și în trecut protestul părții române din cauza problemelor de mediu pe care acestea le provocau.
Deocamdată însă comisiile tehnice ale României și Ucrainei s-au întâlnit vineri convenind ca măsurătorile să fie făcute începând cu 15 martie.
Auchan, ultimul puseu naționalist al PSD
Ultima lovitură de imagine și tot în registrul naționalist a venit în acest weekend. Totul a pornit de la o postare a lui Marian Godină privind un boicot al retailerului Auchan pe motiv că renunță la casieri în favoarea caselor self pay.
Postarea lui Godină a provocat emoție și s-a viralizat în online. PSD a intrat și el în horă, iar luni a anunțat un proiect de lege prin care să fie taxate casele de marcat de tip self-pay, fără casieri, din supermarketuri, care ar putea plăti pentru fiecare device unde clientul își scanează singur produsele o taxă la nivelul unui salariu minim pe economie. Social-democraţii ar lua în calcul şi introducerea de bonusuri pentru cei care folosesc astfel de sisteme, prin restituirea la casă a unui procent din suma cheltuită.
Și de această dată PSD s-a urcat pe val. Auchan anunțase în urmă cu două săptămâni decizia de a trece până în 2025 la un sistem 100% self check-out pentru clienți. Mai mult, în privința casierilor, compania anunțase că actualii casieri vor fi reconvertiți profesional în consilieri pentru clienți.
Din 22 februarie până acum, niciun PSD-ist nu s-a sesizat după comunicatul Auchan, reacționând însă rapid după apariția subiectului în online, dar mai ales după ce AUR, prin vocea lui George Simion, a preluat ofensiva, îndemnând la boicot și la măsuri împotriva corporațiilor.