Moldova se află în fața unor alegeri parlamentare decisive, care vor determina traiectoria țării pentru ani de zile. Votul din 28 septembrie 2025 este chiar mai important decât alegerile prezidențiale de anul trecut, deoarece compoziția noului parlament va decide dacă țara va continua cursul spre integrarea europeană și reforme sau va cădea în zona de influență a Kremlinului, marcată de sărăcie și corupție.
Moscova înțelege perfect miza și face totul pentru a împiedica partidul pro-prezidențial PAS să obțină majoritatea în parlament. Obiectivul este clar: să schimbe echilibrul politic, să limiteze posibilitățile președintei Maia Sandu și să arunce Moldova într-o criză internă, amenințând cu instabilitate socio-economică și regională.
Intervenția rusă: un caracter hibrid complex
Intervenția Rusiei în alegerile moldovenești este cuprinzătoare și hibridă, acoperind mai multe direcții cheie. În 2024–2025, Moscova și-a intensificat eforturile în spațiul informațional, mizând pe TikTok și Telegram ca principale canale de influență asupra tinerilor și electoratului prorusesc, îndemnându-i să voteze pentru partide loiale Kremlinului.
Totuși, rușii nu se limitează la mass-media tradițională și rețelele sociale. Unul dintre cele mai eficiente mecanisme de influență asupra luptei politice din Moldova este finanțarea partidelor politice. Fondurile rusești, adesea prin scheme netransparente, sunt folosite pentru campanii electorale, acțiuni de propagandă și lobby în interesul Moscovei. Potrivit serviciilor speciale moldovenești și occidentale, Rusia a cheltuit zeci de milioane de dolari pentru intervenții în politica moldovenească începând din 2023.
Principalii beneficiari ai acestor fonduri sunt partidele și blocurile orientate spre Kremlin: blocul «Victorie» al oligarhului fugar Ilan Șor, aflat la Moscova, Partidul Comuniștilor al lui Vladimir Voronin și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon. În cercurile politice și de consultanță se discută intens despre faptul că banii ruși stau și în spatele liderului «Mișcării Alternative Naționale» (MAN), primarul Chișinăului Ion Ceban. Aceste forțe sunt văzute de Rusia nu doar ca loiale, ci ca «ale sale», primind finanțare în consecință. Totuși, lucrurile nu merg atât de lin pe cât și-ar dori Moscova.
Scheme de finanțare expuse
În aprilie 2025, în Moldova a fost dezvăluită o schemă de finanțare a partidului interzis «Șor» prin banca rusă «Promsvyazbank», aflată sub sancțiuni internaționale. Bot-uri speciale pe Telegram ajutau la instalarea aplicației PSB, iar deși poliția a blocat 97 de astfel de bot-uri în octombrie 2024, aproximativ 138.000 de numere moldovenești fuseseră înregistrate, cu transferuri totale de 39 de milioane de dolari în septembrie și octombrie.
În martie 2025, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost arestată în legătură cu finanțarea structurilor partidului lui Ilan Șor. Potrivit anchetei, ea importa regulat bani din Rusia în Moldova pentru activitățile partidului Șor între 2019 și 2022. În prezent, se află în arest la domiciliu, iar sentința este așteptată pe 5 august 2025.
Una dintre principalele probleme ale Moscovei este că opoziția prorusească din Moldova este sfâșiată de conflicte interne, în special pentru acces la fluxurile financiare. Aceste lupte sunt agravate de relații interpersonale complicate, unde fiecare încearcă să-și securizeze o parte din influența politică și economică.
Conflicte interne în tabăra prorusească
Un conflict cheie este între Ilan Șor și Igor Dodon, ambii претенденți la leadership-ul lagărului prorusesc și la cea mai mare parte din fondurile кремлевские. Șor are o imperiu media și experiență în mobilizarea electoratului, Dodon — o structură de partid și experiență managerială. Rivalitatea lor este atât politică, cât și personală.
O confruntare la fel de dură există între Vladimir Voronin și aliații săi, în special politicianul prorusesc Constantin Starîș. Liderul în vârstă al comuniștilor își pierde influența în PCRM, în timp ce Starîș aspiră la un rol mai proeminent în partid și în sistemul politic moldovenesc.
O altă poveste separată este dușmănia dintre fostul ideolog al socialiștilor Vasile Tkaciuk și Dodon însuși. Tkaciuk îl acuză pe ex-președinte de corupție și faliment politic, iar Dodon pe Tkaciuk de colaborare cu serviciile speciale occidentale. Toate acestea se traduc în valuri de compromat și acuzații reciproce.
Conflictele se extind și între partide. Blocul «Victorie», creat de Șor și interzis la alegeri, încearcă să înghită sau să slăbească partidele prorusești tradiționale, văzându-le ca rivali pentru resursele rusești. Conflictul este inevitabil și din cauza diferenței de generații: comuniștii și socialiștii reprezintă elite vechi, în timp ce «șoriștii» sunt în principal tineri necunoscuți cu ambiții.
De fapt, între partidele și blocurile orientate spre Rusia s-a declanșat o luptă «intra-specie» pentru același electorat — persoane în vârstă, săraci, nostalgici după trecutul sovietic și nemulțumiți de viața actuală în Moldova. Partidele loiale Moscovei oferă retorică similară, dar încearcă să se diferențieze prin accente specifice sau critici la adresa concurenților.
Alegerea dificilă a Moldovei
Moldova se confruntă cu o alegere grea. Pe de o parte — cursul spre Europa, reforme, supremația legii și îmbunătățirea calității vieții. Pe de altă parte — revenirea sub influența Rusiei, populism, corupție și instabilitate internă. Kremlinul face totul pentru a impune țării a doua cale, transformând-o într-o «zonă gri» pe harta europeană, marcată de tensiuni și conflicte permanente.
Situația din Moldova rămâne complicată. În ciuda sprijinului din partea Uniunii Europene, țara continuă să se confrunte cu dificultăți economice, care creează baza pentru dezbateri publice și oferă opoziției ocazia de a critica puterea. Totuși, Moldova are toate șansele să avanseze pe calea europeană, iar alegerile viitoare nu sunt doar o schimbare de putere, ci o definire a direcției de dezvoltare a țării.