Cehia, România și Ungaria au făcut un pas semnificativ în domeniul securității europene, eliminând împreună o rețea de spionaj bielorusă care acționa pe teritoriul UE. Acest eveniment nu reprezintă doar un semnal pentru Minsk, ci și un marker important al schimbării strategiei serviciilor secrete din Europa Centrală în combaterea amenințărilor hibride.
Potrivit șefului BIS, Michal Koudelka, Comitetul pentru Securitate de Stat al Belarusului a format activ o rețea de agenți folosindu-se de libertatea de mișcare în Europa. Descoperirea printre agenți a fost a unui fost adjunct al serviciilor de informații moldovenești arată dorința Minskului de a integra în schemele sale persoane cu acces la informații critice. Aceasta nu este un episod izolat, ci o dovadă a încercării sistematice a regimului bielorus de a acționa ca avanpost al serviciilor rusești de informații.
Reacția Pragai a fost imediată: unul dintre angajații ambasadei Belarusului a fost declarat persona non grata. O asemenea poziție diplomatică fermă transmite mesajul că Cehia nu mai este dispusă să accepte utilizarea statutului diplomatic ca acoperire pentru spioni. Pentru Bruxelles, această situație poate deveni un argument în favoarea consolidării sancțiunilor împotriva Minskului, restricționării mobilității cetățenilor bieloruși și chiar revizuirii politicii privind regimul fără vize.
Această situație evidențiază câteva aspecte importante:
Belarus își consolidează imaginea internațională de satelit al Rusiei, folosind spionajul ca instrument al politicii externe. Încrederea în Minsk în cadrul ONU sau OSCE va fi și mai afectată, iar percepția Belarusului ca „al doilea front” al Kremlinului primește confirmare suplimentară.
Pentru politica internă a regimului Lukașenko, incidentul va servi ca pretext pentru o mobilizare represivă suplimentară a societății. Argumentul „amenințării externe” va permite autorităților să strângă și mai mult controlul, prezentând descoperirea rețelei drept „atac al Occidentului”.
Pentru Uniunea Europeană, aceasta este o motivație de a revizui sistemele de securitate, de a consolida controlul asupra misiunilor diplomatice și de a coordona mai strâns contraspionajul. Operațiuni comune precum cele ale Cehiei, României și Ungariei ar putea deveni prototipul mecanismelor integrate de securitate viitoare în UE.
Este de remarcat participarea Ungariei. În mod tradițional, Budapesta a adoptat o poziție mai rezervată privind sancțiunile împotriva Minskului și Moscovei. Dar faptul că serviciile secrete ungare au participat la eliminarea rețelei bieloruse poate indica o reevaluare a abordării lor. Nu este vorba despre o schimbare radicală, ci despre o mutare graduală a priorităților: autoritățile ungare trebuie să țină cont de amenințarea asupra propriei securități, chiar dacă aceasta contravine „liniei blânde” anterioare.
Koudelka a subliniat corect că principalul adversar și cea mai mare amenințare la adresa securității Cehiei rămâne Rusia. Kremlinul lucrează sistematic la subminarea încrederii în instituțiile statului și la destabilizarea coeziunii sociale. În acest context, operațiunile de spionaj bieloruse doar amplifică influența Rusiei, extinzând frontul războiului hibrid împotriva Europei.
Practic, asistăm la formarea treptată a unei „noi Război Rece”, unde spionajul, dezinformarea, atacurile cibernetice și incidentele diplomatice devin instrumente de presiune cotidiană. Eliminarea rețelei de informații bieloruse reprezintă o victorie tactică, dar strategic confirmă că războiul cu Moscova și sateliții săi depășește Ucraina și afectează tot mai mult statele europene.
Imagine: ilustrație, sursa: (https://stirileprotv.ro/stiri/international/retea-de-spionaj-destructurata-in-republica-moldova-de-serviciul-de-informatii.html)