Dezvăluiri despre motociclistul rus suspectat de spionaj, în spatele atacului cu dronă de la aeroportul din Leipzig

Un motociclist rus, despre care se afirmă că are legături cu un coordonator al operațiunilor de sabotaj ale Moscovei, este indicat drept presupusul organizator al unui complot cu explozibili în inima Europei. O investigație comună realizată de The Telegraph și Welt am Sonntag, în cadrul rețelei Axel Springer Global Reporters, a stabilit că Oleg Levushkin ar fi planificat, potrivit anchetatorilor, o tentativă eșuată de a introduce explozibili pe aeroportul german Leipzig-Halle.

Sursa: The Telegraph (în colaborare cu Welt am Sonntag).

O dronă care transporta o cutie metalică umplută cu explozibili a lovit aripa unui avion cargo ucrainean. Explozia ar fi putut provoca avarii structurale grave infrastructurii aeroportului. Incidentul din septembrie reprezintă un avertisment dur privind presupusa disponibilitate a Rusiei de a ataca țările europene care sprijină Ucraina.

Planul și „agentul de unică folosință”

Documente secrete ale serviciilor de informații din Germania, Lituania și Polonia, precum și interviuri cu oficiali occidentali de rang înalt din domeniul informațiilor, descriu modul în care Levushkin și un „agent de unică folosință” ar fi ajuns în Germania pentru a comite un act de sabotaj.

Anchetatorii germani suspectează că Levushkin a conceput planul și i-a ordonat lui Andrei Karșakov, un agent intermediar belarus, să îl pună în aplicare. Numele acestuia este făcut public pentru prima dată în acest context.

Analiza realizată de The Telegraph și Welt am Sonntag a identificat asemănări izbitoare între atacul de la Leipzig și un complot rusesc dejucat, care viza folosirea dronelor și a explozibililor împotriva unor ținte din Polonia, Lituania și Germania. Dispozitivul descoperit la Leipzig seamănă îndeaproape cu bombele implicate în alte presupuse operațiuni rusești din Europa.

Legături cu GRU și Smolianinov

Levushkin, cetățean rus pasionat de motociclete, ar fi păstrat timp de mai mulți ani legătura cu Denis Smolianinov, presupusul principal coordonator al atacurilor cu explozibili atribuite Rusiei în Europa. Anul trecut, acesta a fost sancționat de Ministerul britanic de Externe.

Un raport al serviciilor de informații lituaniene din decembrie 2025, consultat de The Telegraph, afirmă că Smolianinov conduce departamentul pentru Ucraina din cadrul GRU, serviciul rus de informații militare externe. Acesta ar fi specializat în operațiuni psihologice și ar avea legături cu campanii clandestine de sabotaj în Europa, coordonate prin Telegram.

Cei doi s-ar fi întâlnit în 2007, când Smolianinov ar fi intermediat o dispută financiară legată de afacerile lui Levushkin, potrivit unor informații ale Dossier Center transmise publicației germane Süddeutsche Zeitung.

Atacul de la Leipzig este asociat cu unitatea GRU 29155, descrisă drept o structură specializată în operațiuni clandestine și considerată de serviciile de informații germane o forță centrală în astfel de acțiuni, desfășurate la ordinul Kremlinului.

Autoritățile germane de securitate consideră că Rusia urmărește să determine europenii să perceapă sprijinul acordat Ucrainei drept o sursă de riscuri, în speranța de a influența dezbaterea publică și de a submina susținerea pentru Kiev.

Germania devine tot mai mult un „teatru operațional” pentru serviciile secrete rusești, a declarat un oficial german de rang înalt din domeniul informațiilor:

„Ceea ce înainte erau cazuri izolate vedem acum la scară largă.”

Documentele lituaniene au scos la iveală și legături îngrijorătoare între atacul de la Leipzig și o rețea mai amplă de presupuse operațiuni de sabotaj desfășurate în Europa, atribuite unei unități GRU cu metode dure.

Un familist modest, cu o a doua viață

Într-o zi senină de vară din 2019, motocicletele se îndreptau în viteză spre linia de sosire a unei curse epuizante, desfășurate de la extremitatea nord-estică a Rusiei până în sudul Crimeei. Printre cei care au terminat cursa se afla și Levushkin, o figură impunătoare, cu umeri lați, frunte încruntată și păr castaniu rărit. În fața jurnaliștilor, el a spus calm că momentul cel mai memorabil al călătoriei de 7.000 de mile fusese întâlnirea cu urșii.

Pe rețelele sociale, acesta prezenta o viață discretă alături de soție și fiice: pescuit, schi și excursii cu motocicleta prin Europa. Călătorise până la granița dintre Ungaria și Serbia și vizitase monumentul „Patria-mamă te cheamă!” din Volgograd.

În paralel, departe de curse, Levushkin ar fi dus, potrivit anchetatorilor, o a doua viață, implicată în operațiuni clandestine în Europa Centrală.

În această vară, el ar fi călătorit în Germania prin Turcia pentru a pregăti atacul asupra aeroportului Leipzig/Halle, unul dintre nodurile importante de logistică militară pentru aprovizionarea Ucrainei, potrivit rapoartelor serviciilor germane de informații.

Spionaj, Semtex și drona care nu a explodat

Potrivit anchetatorilor, Levushkin ar fi închiriat o mașină de la aeroportul din Berlin cu o săptămână înaintea atacului și ar fi folosit-o în zilele următoare pentru a se deplasa la mai multe presupuse ascunzători de arme.

Explozibilul folosit în operațiune, 1,8 kilograme de Semtex, ar fi fost transportat în Germania prin Bulgaria și Serbia, ascuns în compartimentele unor camioane. Este posibil ca materialul să fi fost depozitat temporar în anumite locuri de pe traseu.

Înaintea tentativei de atac, Levushkin ar fi efectuat o recunoaștere a aeroportului din Leipzig la 31 iulie, potrivit unui document german de informații care include datele de geolocalizare ale mașinii închiriate. Acesta ar fi fost localizat în apropierea terminalelor.

Cinci zile mai târziu, o dronă încărcată cu explozibili a lovit aripa unui avion cargo ucrainean Antonov An-124, parcat pe aeroport, după care s-a prăbușit pe beton fără ca încărcătura să detoneze.

Avionul avea la bord aproximativ 25.000 de litri de combustibil pentru aviație. Anchetatorii consideră că o explozie ar fi putut afecta o zonă extinsă a aeroportului și ar fi provocat pagube grave.

„Actele de sabotaj împotriva infrastructurii aviatice au un impact social semnificativ și de lungă durată”, se arăta într-unul dintre rapoarte.

Poliția a recuperat fragmente din alte două drone și a descoperit o rețea improvizată de antene, fixată cu bandă adezivă de un copac din apropiere, despre care anchetatorii cred că ar fi funcționat ca releu pentru controlul dispozitivului.

Potrivit Welt am Sonntag, anchetatorii știau deja despre presupusele legături ale lui Levushkin cu GRU în momentul în care acesta a intrat în Germania. Cu toate acestea, după sosirea sa, nu a fost plasat sub supraveghere.

Pe baza datelor de geolocalizare, autoritățile germane suspectează că Levushkin ar fi organizat transportul explozibililor, după care i-ar fi cerut lui Karșakov, „agentul de unică folosință”, să execute atacul. Un document al serviciilor germane de informații afirmă că Levushkin a fost „implicat” în „pregătirea mijloacelor de comitere a infracțiunii înainte de executarea propriu-zisă a acesteia”.

ADN-ul care corespunde profilului lui Karșakov, existent în bazele de date penale din Finlanda și Lituania, a fost găsit pe un fragment de mănușă descoperit pe antena din Leipzig. În 2010, acesta fusese arestat după ce ar fi încercat să fure haine în valoare de sute de lire sterline dintr-un magazin finlandez.

Operațiuni cu explozibili și în afara Germaniei

După descoperirea ADN-ului, autoritățile poloneze l-au asociat pe Karșakov cu un incendiu provocat în 2024 într-un magazin de articole pentru casă din Łódź. Procuratura a clasificat incidentul drept un act de sabotaj susținut de un stat.

Dispozitivul găsit la Leipzig, o cutie metalică umplută cu Semtex și prevăzută cu un capac caracteristic, seamănă izbitor cu dispozitivele explozive descoperite în cadrul unui complot rusesc dejucat, care viza folosirea dronelor împotriva unor ținte din Polonia, Lituania și Germania.

Potrivit rapoartelor serviciilor poloneze de informații, un agent intermediar recrutat ar fi dezgropat cutii similare cu explozibili dintr-un cimitir din Lituania și le-ar fi ascuns ulterior lângă o autostradă din Polonia. Verificările ulterioare efectuate în Lituania au dus la descoperirea unor recipiente identice în același cimitir și în alte două locuri din țară.

Rapoartele criminalistice lituaniene consultate de The Telegraph și Welt am Sonntag arată că „plăcile metalice rotunde” utilizate în bombele artizanale descoperite în diferite locuri din țară „au fost fabricate folosind exact același echipament”.

În iulie 2024, un intermediar din Polonia ar fi distribuit colete care conțineau perne de masaj și produse cosmetice, în interiorul cărora erau ascunse detonatoare și substanțe inflamabile. La câteva zile după expedierea acestora, o serie de incendii au izbucnit în Europa: la un depozit DHL din Birmingham, pe aeroportul din Leipzig și într-un centru de transport din apropierea Varșoviei.

Serviciile de informații lituaniene au atribuit incendiile provocate de colete GRU. Într-un dosar clasificat din noiembrie, Departamentul lituanian pentru Securitatea Statului a indicat serviciul de operațiuni speciale al GRU, unitatea militară 52659, și centrul 161 pentru pregătirea specialiștilor în operațiuni speciale, unitatea militară 29155.

„Aceste unități desfășoară asasinate, operațiuni de distrugere a infrastructurii, acțiuni de perturbare a activității instituțiilor care se opun intereselor Rusiei și atacuri teroriste în statele occidentale.”

Unitatea 29155 este descrisă drept o structură de elită care își extinde tot mai mult activitatea către Europa de Vest. Operativii săi sunt „instruiți să lucreze cu explozibili și arme de foc, fiind capabili să identifice surse și să construiască rețele de agenți”.

Începând din 2023, o parte a unității 52659 ar coordona, potrivit evaluărilor serviciilor de informații, acte de sabotaj în Europa, inclusiv incendieri, explozii și tentative de asasinat. Intermediarii de nivel superior, aflați de regulă în Rusia, ar coordona agenți de nivel inferior din Europa prin Telegram și Viber.

Dosarul atribuie grupului și incendierea unui oficiu poștal din București, în octombrie 2025, precum și un incendiu izbucnit la un magazin IKEA din Vilnius cu un an înainte. Oficialii de rang înalt din domeniul informațiilor se așteaptă ca lista incidentelor să se extindă.

Un oficial NATO a declarat că Rusia se confruntă cu o presiune „considerabil de ridicată” și că, drept răspuns, și-a „intensificat” atacurile de sabotaj.

„O parte semnificativă a intensificării campaniei rusești de sabotaj și a operațiunilor hibride reprezintă o reacție la faptul că aliații fac mai mult pentru propria apărare și pentru sprijinirea Ucrainei. Aceasta include un discurs mai agresiv și componente mult mai dure ale campaniei hibride.”

Reacția Ambasadei Rusiei

Un reprezentant al Ambasadei Rusiei la Berlin a condamnat „un nou val de isterie antirusă în Europa” și „acuzațiile nefondate”.

„Scopul este evident. Se caută argumente pentru a menține un nivel constant ridicat de paranoia antirusă, care să justifice cheltuielile militare uriașe ale elitelor europene, precum și deciziile lor politice și economice greșite. Întrucât asemenea argumente nu există, iar Rusia nu reprezintă, în realitate, o amenințare pentru Europa, ele trebuie inventate și răspândite în rândul publicului. În caz contrar, oamenii s-ar întreba dacă este într-adevăr necesar să cheltuiască miliarde pentru pregătirea unui război cu Rusia sau dacă nu ar fi mai logic ca aceste fonduri să fie direcționate către nevoile interne.”