Statistică îngrijorătoare: Peste 10.000 de copii au dispărut în România într-un singur an

Statistică îngrijorătoare: Peste 10.000 de copii au dispărut în România într-un singur an / depositphotos

Organizația „Salvați Copiii” a dat publicității date demografice șocante, care indică o criză socială profundă în România. Conform statisticii oficiale, în ultimele 12 luni, în țară au fost înregistrate peste 10.000 de cazuri de dispariție a minorilor. Majoritatea acestor incidente sunt legate de plecări voluntare de acasă sau din centrele de plasament ale statului.

Material realizat pe baza unei publicații Euronews România

Cifrele și amploarea fenomenului

Raportul activiștilor pentru drepturile omului și datele furnizate de Poliția Română scot la iveală adevărata dimensiune a problemei:

  • Numărul total: În perioada de referință au fost înregistrate 10.742 de sesizări privind disparițiile de copii.
  • Distribuția pe vârste: Grupul cel mai expus riscului este format din adolescenți cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani — acestora le revin peste 75% din totalul cazurilor. Totuși, un semnal de alarmă major este faptul că se înregistrează fugi de acasă chiar și în rândul copiilor sub 10 ani.
  • Cazuri repetate: O parte semnificativă din cifra totală reprezintă așa-numitele „recidive”, situații în care același copil fuge de acasă sau din centrul de plasament de mai multe ori pe an.
  • Rata de identificare: Poliția reușește să găsească și să returneze peste 95% dintre copii în primele 24–48 de ore, însă numărul uriaș de plecări voluntare indică disfuncționalități sistemice în protecția minorilor.

De ce fug copiii? Cauzele principale

Organizația „Salvați Copiii” subliniază că fuga unui copil este aproape întotdeauna un strigăt de ajutor și o încercare de a scăpa din condiții insuportabile. Printre principalii factori declanșatori se numără:

  • Violența în familie: Abuzul fizic, emoțional sau sexual din partea părinților ori a partenerilor acestora rămâne principalul factor de risc.
  • Lipsa de comunicare și presiunea: Conflictele cronice cu părinții, cerințele exagerate legate de performanțele școlare (mai ales în perioada examenelor) și absența suportului emoțional.
  • Migrația economică a părinților: Fenomenul „orfanilor sociali”, în care părinții pleacă la muncă în Europa Occidentală, lăsând copiii în grija rudelor în vârstă sau a cunoscuților, ceea ce duce la pierderea controlului și la sentimente de abandon.
  • Condițiile din centrele de plasament: Fugile de sub tutela statului sunt adesea cauzate de relațiile tensionate din interiorul colectivelor de copii și de lipsa psihologilor calificați în cadrul structurilor DGASPC.
  • Influența internetului: Tot mai frecvent, adolescenții devin victime ale manipulărilor online, ale fenomenului de grooming sau fug de acasă sub influența unor cunoștințe legate pe internet.

Recomandările experților și măsuri de siguranță

Apărătorii drepturilor copiilor cer reforme urgente în sistemul de interacțiune dintre părinți, școală și stat:

  • Pentru părinți: Psihologii recomandă înlocuirea controlului autoritar cu dialogul deschis, acordarea unei atenții sporite schimbărilor bruște de comportament (izolare, agresivitate, schimbarea cercului de prieteni) și evitarea presiunii excesive.
  • Pentru sistemul de învățământ: Este necesară creșterea considerabilă a numărului de psihologi școlari, capabili să identifice la timp stările depresive sau urmele de violență la copii.
  • Linii telefonice de urgență: În România și la nivel european funcționează servicii specializate de asistență. Dacă un copil se află într-o situație de criză sau a dispărut, trebuie contactat imediat numărul unic de urgență 112 sau linia europeană de asistență pentru copii 116 111.

Scroll to Top
Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!