„Taxa pe Temu și Shein”: ANAF а colectat milioane în primele trei luni din 2026 datorită noilor taxe pe coletele non-UE

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a centralizat primele rezultate privind implementarea noilor reguli de vămuire a trimiterilor poștale din afara Uniunii Europene. În primele trei luni ale anului 2026, bugetul de stat a înregistrat încasări solide datorită așa-numitei „taxe pe Temu și Shein” — o taxă fixă pe care cumpărătorii români de pe platformele chinezești de e-commerce sunt obligați acum să o achite.

Material realizat pe baza datelor exclusive din publicația Libertatea.

Câți bani a colectat ANAF?

Introducerea noilor reglementări vamale s-a dovedit a fi extrem de profitabilă pentru vistieria statului:

• Suma totală a încasărilor: În primul trimestru din 2026, ANAF a înregistrat încasări record din vămuirea coletelor de mici dimensiuni.
• Costul mediu per cumpărător: În medie, românii plătesc 25 de lei pentru fiecare colet primit de la platformele de comerț electronic din afara UE (predominant din China).
• Volumul expedierilor: În ciuda introducerii acestor costuri suplimentare, apetitul pentru cumpărături pe site-urile asiatice a scăzut nesemnificativ, asigurând un flux constant de microplăți către buget.

Esența reformei: De ce trebuie plătiți 25 de lei?

Această taxare este rezultatul unei politici fiscale mai stricte, aplicată la nivelul UE și al României:

• Eliminarea portițelor „gri”: Anterior, pachetele mici cu o valoare de până la 22 de euro erau scutite complet de taxe, iar pentru cele de până la 150 de euro se aplicau declarații simplificate fără taxe vamale. Acum, organele fiscale controlează fiecare pachet.
• Taxă fixă de procesare: Suma de 25 de lei (aproximativ 5 euro) este compusă din tariful administrativ pentru declararea vamală perceput de Poșta Română sau de firmele de curierat privat, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată (TVA), calculată acum de la primul cent al valorii bunului.
• Protejarea pieței europene: Această măsură a fost intens lobată de retailerii europeni. Aceștia au reclamat concurența neloială din partea giganților asiatici de fast fashion și produse ieftine (Shein, Temu, AliExpress), care inundau piața cu importuri scutite de taxe.

Cum a fost influențat comportamentul cumpărătorilor?

Noile restricții fiscale au schimbat regulile jocului pentru consumatorii obișnuiți:

• Sfârșitul epocii comenzilor „ultra-ieftine”: Achiziționarea unor mărunțișuri de 5–10 lei a devenit neprofitabilă din punct de vedere economic, deoarece taxa de procesare (25 de lei) depășește valoarea produsului în sine.
• Consolidarea coletelor: Românii au început să își cumuleze comenzile într-un singur coș mare de cumpărături, pentru a plăti taxa o singură dată pentru o cutie voluminoasă, în loc să achite pentru zece pachete mici separate.
• Întârzieri la vamă: Din cauza volumului uriaș de muncă, depozitele vamale din București și din alte hub-uri mari operează la suprasarcină. Cumpărătorii reclamă că timpul de așteptare pentru colete a crescut cu 10–14 zile față de anul trecut.