Compromis geopolitic sau ultimatum: SUA și Iranul, în pragul semnării unui acord istoric de pace

După trei luni de confruntări militare de amploare în Orientul Mijlociu, Washingtonul și Teheranul s-au apropiat critic de un acord capabil să prevină o criză economică globală. Președintele SUA, Donald Trump, în ajunul împlinirii vârstei de 80 de ani, a anunțat public că un acord cadru de pace este gata pentru finalizare. Principalul rezultat practic al înțelegerii ar trebui să fie ridicarea imediată a restricțiilor maritime reciproce și redeschiderea strategică a Strâmtorii Ormuz, pe care Iranul a blocat-o la începutul lunii iunie, în urma doborârii unui elicopter american Apache.

Materialul a fost realizat pe baza analizelor de politică externă publicate de prestigiosul cotidian Libertatea.

Pe masa negocierilor: Punctele-cheie ale acordului dintre SUA și Iran

Declarațiile optimiste ale lui Donald Trump pe platforma Truth Social indică faptul că Casa Albă dorește să lanseze procesul de stabilizare fără nicio amânare. Deși Trump a sugerat o semnare rapidă, partea iraniană demonstrează o abordare mult mai prudentă privind calendarul, invocând necesitatea unei verificări tehnice minuțioase a documentelor.

Mediatorul acestor negocieri extrem de complexe din culise a fost prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, iar procesul de semnare, conform datelor preliminare, s-ar putea desfășura de la distanță sau pe un teren neutru, la Geneva.

Conform surselor diplomatice, schița memorandumului conține următoarele condiții stricte:

• Ridicarea blocadei maritime: Imun imediat după finalizarea actelor, Iranul se obligă să deblocheze complet Strâmtoarea Ormuz pentru tancurile comerciale din întreaga lume. În replică, Statele Unite își vor retrage operațiunile ofensive ale Marinei (VMS) și vor ridica asediul militar asupra principalelor porturi iraniene.
• Concesii financiare și sancțiuni: Washingtonul este dispus să accepte o deblocare parțială a activelor statului iranian din străinătate și să relaxeze temporar embargoul asupra exportului de petrol brut. Acest semnal a dus deja la o scădere bruscă a prețurilor la energie pe piețele mondiale și la stabilizarea burselor europene.
• Oprirea finanțării prin proxy: Oficiali americani au confirmat, sub protecția anonimatului, că Teheranul a fost de acord să sisteze sprijinul financiar și material direct acordat grupărilor radicale din regiune, inclusiv rebelilor houthi din Yemen și grupării libaneze Hezbollah.
• Compromisul nuclear: Donald Trump a subliniat ferm că acest acord va bloca definitiv calea Teheranului către obținerea armei nucleare. Cu toate acestea, chestiunile delicate legate de verificare și inspecțiile siturilor au fost trecute pe un traseu diplomatic separat, pe care părțile se obligă să îl configureze în următoarele 60 de zile.

Factorul Israel și fragilitatea acordurilor din Liban

Principala contradicție internă a pactului aflat în pregătire rămâne poziția Ierusalimului. Israelul nu a participat inițial la aceste negocieri și a refuzat oficial să semneze memorandumul. Premierul Benjamin Netanyahu a avut în ultimele săptămâni o serie de discuții dure cu Donald Trump, care a cerut limitarea operațiunilor militare israeliene în Liban pentru a oferi Washingtonului spațiu de manevră diplomatică cu Iranul.

Divergențele de pe teren: Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, s-a grăbit să declare că acest mirny dogovor (tratat de pace) garantează încetarea totală a focului pe toate fronturile și retragerea trupelor israeliene din Liban, numind situația „o victorie diplomatică a Teheranului”. Totuși, ministerul israelian al apărării a infirmat categoric aceste afirmații, subliniat că IDF își păstrează libertatea absolută de acțiune operativă împotriva Hezbollah și nu intenționează să părăsească zonele de tampon. Din acest motiv, Teheranul își exprimă scepticismul cu privire la soliditatea garanțiilor oferite de SUA.

Tensiunea pe teren rămâne la cote maxime. În timp ce diplomații finisează textul, aviația israeliană a lansat noi atacuri asupra obiectivelor Hezbollah din sudul Beirutului, ca replică la lansarea a trei rachete spre nordul Israelului. Donald Trump, în ciuda apelurilor la pace, a ținut să aibă ultimul cuvânt, amintind că, în cazul în care acest acord va picat, Statele Unite au pregătit un „plan de ultimatum” ce implică reluarea atacurilor cu bombardiere strategice B-2 asupra Iranului.