Curtea Constituțională a României a menținut legea privind împușcarea urșilor: plângerea președintelui a fost respinsă
25 iunie 2026
⏱ Timp de citire: 2 minute
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan privind legea de prevenire și combatere a atacurilor urșilor bruni. Astfel, instanța a confirmat constituționalitatea actului normativ care permite aplicarea unor măsuri de control al populației de animale, în cadrul politicilor de siguranță publică.
Președintele a contestat măsurile considerate „disproporționate”
În sesizarea sa, șeful statului a susținut că măsurile de împușcare anuală prevăzute de lege ar putea fi disproporționate. În opinia lui Nicușor Dan, astfel de intervenții ar trebui permise doar dacă este demonstrată științific o creștere excesivă a populației de urși și lipsa unor alternative de gestionare.
Președintele a avertizat și asupra posibilei neconformități cu normele europene de protecție a mediului, în cazul utilizării excesive a acestor măsuri.
Legea prevede cote de intervenție pentru 2026–2027
Actul normativ contestat stabilește mecanisme de intervenție de urgență în cazurile în care urșii reprezintă un pericol pentru populație sau bunuri, în special în zonele urbane sau turistice.
Documentul introduce cote reglementate de control al populației pentru anii 2026–2027, incluzând atât măsuri preventive, cât și intervenții în situații de risc crescut.
Curtea a susținut decizia Parlamentului
Judecătorii CCR au stabilit că legea adoptată nu încalcă prevederile Constituției și este în concordanță cu cadrul legal național privind protecția populației și gestionarea faunei sălbatice.
Prin urmare, legea rămâne în vigoare, iar statul are dreptul să aplice mecanismele de control prevăzute.
Dezbaterea dintre siguranța oamenilor și protecția mediului
Situația readuce în atenție dezbaterea din România dintre necesitatea protejării siguranței cetățenilor în zonele unde sunt raportate atacuri de urși și obligațiile privind conservarea populațiilor de animale sălbatice conform standardelor europene de mediu.
Echilibrul dintre aceste două perspective rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte ale politicilor de mediu din țară.
