Portofelul digital al României: vicepremierul Oana Gheorghiu infirmă fake news-urile din jurul proiectului
30 iunie 2026
⏱ Timp de citire: 3 minute
Proiectul de creare a portofelului digital românesc (European Digital Identity Wallet), a cărui lansare la nivelul UE și al României este planificată pentru sfârșitul anului 2026, a fost înconjurat de numeroase speculații. Ca reacție la valul de dezinformare, vicepremierul interimar al României, Oana Gheorghiu, a ieșit cu o declarație oficială, demontând punct cu punct principalele manipulări și știri false propagate în mass-media și pe rețelele de socializare.
Vicepremierul a răspuns direct celor mai răsunătoare acuzații care circulă în jurul programului guvernamental de digitalizare:
Fake №1: „Mega-afacerea guvernului! România plătește milioane de euro unei firme germane fără licitație”.
Fapt: România preia absolut gratuit codul sursă (source code) al portofelului digital dezvoltat și testat de guvernul Germaniei. Acest lucru permite economisirea banilor de la buget și a timpului necesar pentru dezvoltarea proiectului „de la zero”.
Fake №2: „Datele personale ale românilor vor ajunge în mâinile nemților”.
Fapt: Toate datele personale ale cetățenilor vor fi stocate exclusiv pe servere din interiorul României. Partea germană nu are și nu va avea niciun fel de acces la acestea.
Fake №3: „Documentele fizice vor dispărea, suntem obligați cu forța să trecem la portofelul digital”.
Fapt: Documentele pe suport de hârtie și plastic (pașapoarte, cărți de identitate) nu dispar nicăieri. Utilizarea portofelului digital este complet voluntară. Fiecare cetățean are dreptul de a decide singur dacă îl folosește sau nu.
Fake №4: „Guvernul vrea să monitorizeze câți bani au cetățenii în conturile bancare”.
Fapt: În ciuda denumirii de „portofel” (wallet), aplicația nu este destinată banilor, ci documentelor. Aceasta este creată pentru ca cetățenii să poată păstra în smartphone versiunile electronice ale cărții de identitate (buletinului), diplomelor de studii și asigurării medicale (cardului de sănătate), scăpând de necesitatea de a purta copii pe hârtie pe la instituțiile statului.
Contextul politic și termenele de implementare
Implementarea portofelului digital în România este însoțită de o rezistență politică serioasă și de lupte de culise în aparat. Anterior, în cursul anului 2026, Gheorghiu l-a demis din funcție pe șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, înlocuindu-l cu Aurel-Cătălin Giulescu, ceea ce a dus la acuzații reciproce și la anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI). După cum a explicat Gheorghiu, licitația a fost anulată din cauza unor încălcări ale legislației și a riscului de duplicare a unor achiziții publice deja existente, și nu în detrimentul „milioanelor germane”.
Conform planurilor grupului de lucru condus de cabinetul vicepremierului, arhitectura portofelului trebuie să fie complet finalizată până la sfârșitul anului 2026. Aplicația va permite nu doar prezentarea documentelor în fața organelor oficiale, universităților sau băncilor, ci și semnarea acestora cu o semnătură digitală integrată, care va avea valoare juridică pe tot teritoriul Uniunii Europene.
