Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul dorește să mențină un nivel adecvat de finanțare pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună a UE în următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2028–2034.
Informația este relatată de AGERPRES.
17 țări au adoptat o poziție comună
Potrivit lui Nicușor Dan, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, acesta a reunit 17 state membre ale UE în jurul unei poziții comune privind viitorul buget al Uniunii Europene.
Țările au transmis o scrisoare comună premierului Irlandei, Micheál Martin, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, prin care au cerut menținerea sprijinului pentru agricultură și politica de coeziune ca direcții esențiale ale bugetului european.
„Dorim să menținem nivelul general de finanțare pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și să alocăm resurse suplimentare pentru principalele priorități”, a declarat Nicușor Dan.
România vrea mai multe fonduri pentru securitate și competitivitate
În același timp, președintele României a subliniat necesitatea unei finanțări suplimentare pentru domenii precum securitatea și apărarea, competitivitatea, interconectarea transporturilor și cea digitală, securitatea energetică și reziliența.
Potrivit acestuia, România este, de asemenea, pregătită să discute în mod constructiv introducerea unor noi resurse proprii ale UE. Se estimează că acestea ar putea reduce presiunea asupra bugetelor naționale ale statelor membre.
Dan a cerut anterior un buget ambițios al UE
La începutul lunii septembrie, Nicușor Dan declara, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Consiliului European, António Costa, că România susține un buget ambițios al UE pentru perioada 2028–2034.
Președintele a subliniat necesitatea asigurării unei finanțări semnificative pentru politica de coeziune și agricultură. Potrivit acestuia, aceste fonduri ar trebui să contribuie la reducerea diferențelor economice dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Dan a atras atenția, de asemenea, asupra competitivității și asupra accesului companiilor din statele membre mai puțin dezvoltate, inclusiv din România, la finanțarea europeană.




