Cifre înșelătoare în justiția română: 1,4 miliarde de euro pentru magistrați, față de 73 de milioane pentru toți ceilalți

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza „Pușcașu împotriva României” a dat o lovitură serioasă visului de aur al multor magistrați români: o vilă în Marbella și proprietăți imobiliare în Dubai. Însă mult mai important este altceva: pentru prima dată, o instanță paneuropeană a pus oficial sub semnul întrebării legalitatea hotărârilor definitive prin care judecătorii și-au majorat singuri salariile.

Sursa: G4Media.

Douăzeci de ani de majorări salariale în interes propriu

CEDO a analizat în detaliu întreaga istorie, care s-a întins pe parcursul a peste două decenii. Au existat două mari valuri de procese. Primul a început în 2006, când procurorilor din cadrul DNA și DIICOT li s-a acordat un spor de 40%, iar judecătorii au solicitat același lucru și au obținut câștig de cauză în instanță. Al doilea val, și mai puternic, a început după 2016, când Curtea Constituțională, sub conducerea lui Valer Dorneanu, a stabilit că orice „discriminare” salarială în rândul magistraților trebuie compensată exclusiv prin majorări, până la nivelul maxim.

Rezultatul: mii de procese câștigate dinainte. Hotărâri definitive. Și sume astronomice.

Cifre care au șocat Strasbourgul

Înalta Curte de Casație și Justiție a raportat recent că 402.000 de angajați din sectorul bugetar au dat statul în judecată pentru diferențe salariale, în timp ce magistrații s-au clasat abia pe locul al 12-lea, cu 6.817 persoane. La prima vedere, cifra pare modestă. Însă CEDO a scos la iveală ceea ce la București se preferă să rămână nespus.

În perioada 2006–2025, toate celelalte ministere luate împreună, inclusiv cele ale Apărării și Afacerilor Interne, au primit puțin peste 73 de milioane de euro în urma hotărârilor judecătorești. Numai magistrații au primit 1,4 miliarde de euro.

Raportat la fiecare persoană: un angajat obișnuit din sectorul bugetar a primit 185 de euro. Fiecare judecător sau procuror a primit, în medie, 205.000 de euro. Suficient pentru o căsuță în Marbella și un apartament în Dubai.

Conflict de interese și „legi paralele”

Strasbourgul a evidențiat trei probleme critice:

• Judecătorii au participat la luarea unor decizii privind majorarea în masă a propriilor salarii, ceea ce reprezintă un conflict de interese clasic.
• Instanțele au depășit cu mult limitele interpretării legii și au creat, în fapt, un sistem paralel de salarizare pentru ele însele.
• S-a creat aparența unui conflict instituțional între puterea judecătorească, pe de o parte, și puterile legislativă și executivă, pe de altă parte.

Tocmai de aceea, datoriile statului față de magistrați nu au scăzut, ci au continuat să crească din cauza dobânzilor și penalităților.

„Ce a fost furat rămâne furat”?

După verdictul CEDO, Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii au făcut un pas timid înapoi: au recunoscut dreptul statului de a eșalona plățile, dar refuză să pună sub semnul întrebării cuantumul acestora, chiar dacă el pune în pericol bugetul public.

Întrebarea nu mai este una juridică, ci politică. Este societatea românească pregătită să accepte principiul „ce-i furat e sfânt”? CEDO a deschis ușa. Cine va avea curajul să intre și să facă ordine?