Partidul Național Liberal (PNL) a declarat că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin care au fost respinse plângerile judecătorilor români privind eșalonarea plăților pentru restanțele salariale, a confirmat în totalitate dreptatea fostului prim-ministru Ilie Bolojan în disputa sa cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind gestionarea fondurilor publice.
Sursa inițială a materialului: Publicația postului de televiziune Digi24.
Reacția liberalilor a survenit după decizia completului de șapte judecători ai CEDO, care a declarat ca fiind inadmisibile și „vădit neîntemeiate” acțiunile formulate de judecătorii români. În hotărârea sa, instanța de la Strasbourg a invocat dificultățile economice acute și constrângerile bugetare ale țării, susținând totodată măsurile eșalonate adoptate de autorități pentru achitarea datoriilor.
„Partidul Național Liberal constată dreptatea deplină a fostului Executiv și consideră că decizia CEDO consolidează principiul separației puterilor în stat atunci când vine vorba despre utilizarea banilor publici. CEDO reconfirmă principiul pe care premierul Ilie Bolojan l-a apărat cu consecvență: deciziile privind alocarea resurselor publice aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești”, au transmis reprezentanții PNL.
Riscul de conflict de interese și concluziile CEDO
Pe lângă echilibrul bugetar, CEDO a atras atenția asupra aspectului etic al cauzelor în care judecătorii pronunță decizii privind plăți de pe urma cărora beneficiază ei înșiși.
Detalii cheie ale hotărârii și poziția liberalilor:
- Avertisment privind conflictul de interese: Curtea de la Strasbourg a subliniat că situațiile în care judecătorii iau decizii cu privire la propriile drepturi patrimoniale creează un risc direct de conflict de interese și pun sub semnul întrebării imparțialitatea actului de justiție.
- Reacția liberalilor: PNL a făcut apel la sistemul judiciar din România să analizeze cu atenție concluziile CEDO și să adopte măsuri practice pentru eliminarea unor astfel de situații pe viitor.
- Excepția de la regulă: CEDO a recunoscut că autoritățile române au acționat în condițiile unei crize economice de durată și au căutat un echilibru între executarea hotărârilor judecătorești și redresarea pe termen lung a finanțelor publice.
Istoricul conflictului dintre Cabinetul Bolojan și Înalta Curte
Obiectul disputei dintre Guvernul Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-au constituit restanțele salariale ale judecătorilor în cuantum de aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Guvernul a susținut ferm că stabilirea priorităților bugetare este de competența exclusivă a puterilor executivă și legislativă. Anterior, Ilie Bolojan se adresase Curții Constituționale (CCR) reclamând existența unui conflict constituțional, însă CCR a declarat cererea ca fiind inadmisibilă, iar Înalta Curte a câștigat procesul în instanțele naționale.
Cu toate acestea, decizia CEDO a confirmat legitimitatea schemei de plată eșalonată, protejând stabilitatea financiară a statului.




