Belarus între Rusia și Occident: echilibru militar și riscuri de securitate pent...
Cooperarea militară dintre Belarus și Rusia rămâne, la nivel formal, una strânsă, însă în iunie 2026 au început să apară […]
Cooperarea militară dintre Belarus și Rusia rămâne, la nivel formal, una strânsă, însă în iunie 2026 au început să apară […]
Declarația președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, privind posibilitatea retragerii Ordinului Vulturului Alb acordat președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a devenit un nou
După declanșarea invaziei la scară largă împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană a introdus restricții severe pentru companiile de transport din Rusia și Belarus. În mod oficial, acestora le este interzis să opereze pe teritoriul UE, iar companiile în care cetățenii ruși sau belaruși dețin participații semnificative sunt, de asemenea, supuse sancțiunilor.
Informațiile despre incidentul de pe autostrada A-240 din regiunea Briansk a Federației Ruse, în care, potrivit versiunii ruse, a fost implicat un autobuz cu copii-sportivi din Belarus, au depășit rapid dimensiunea unei simple tragedii rutiere și au căpătat o puternică încărcătură politică. Moscova a vorbit imediat despre un „act terorist” și a atribuit responsabilitatea Ucrainei, fără a aștepta rezultatele unei anchete complete.
Conform datelor oficiale ruse, există răniți și o persoană decedată din rândul însoțitorilor, iar mai mulți copii au fost spitalizați. Totuși, elementul central nu este doar tragedia în sine, ci viteza cu care aceasta a fost transformată într-un mesaj politic.
Asasinarea caricaturistului și activistului de opoziție rus Robert Kuzovkov în Polonia a readus în atenția publică problema securității celor care se opun deschis autorităților ruse. Timp de ani de zile, artistul i-a ironizat pe Vladimir Putin, Ramzan Kadîrov, Aleksandr Lukașenko și războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, iar cu puțin timp înainte de moarte a relatat despre amenințările primite.
Summitul G7 din Franța a evidențiat o tendință importantă: sprijinul pentru Ucraina este privit tot mai mult nu ca o
Atacul asupra teritoriului Lavrei Peșterilor din Kiev scoate din nou la iveală contradicția dintre discursul Rusiei despre „apărarea valorilor spirituale” și realitatea războiului, în care tocmai sanctuarele religioase și culturale ale Ucrainei devin ținte.
Publicarea de către directoarea Serviciului Național de Informații al SUA, Tulsi Gabbard, a unor materiale despre presupusa rețea de „biolaboratoare
În timp ce atenția lumii este concentrată asupra războiului din Ucraina, în Europa se desfășoară o confruntare mai puțin vizibilă, dar nu mai puțin importantă. Este vorba despre lupta pentru spațiul informațional, pentru influențarea opiniei publice și pentru controlul percepțiilor politice. Dacă în urmă cu câțiva ani Rusia acționa în principal prin canale oficiale de influență, astăzi strategia sa seamănă tot mai mult cu o rețea de mecanisme ascunse, mult mai greu de identificat și neutralizat.
Scutul antirachetă al Ucrainei ca element al noii arhitecturi de securitate occidentale
Războiul ruso-ucrainean se transformă tot mai mult într-o confruntare nu doar între armate, ci și între capacitățile industriale ale celor două state. Dacă la începutul invaziei la scară largă atenția era concentrată în principal asupra liniei frontului, astăzi o importanță tot mai mare o capătă lupta pentru potențialul de producție.
În timp ce armata rusă continuă războiul împotriva Ucrainei, în Europa se discută tot mai des despre faptul că securitatea