Sari la conținut

Ce s-ar întâmpla dacă toți bucureștenii și-ar monta centrale pe gaz: „În orașul acesta nu s-ar mai putea trăi” / De ce discutăm din nou despre fuziunea Elcen-Termoenergetica

Fuziunea dintre Electrocentrale București și Termoenergetica a fost repusă pe tapet în această perioadă și reprezentanții celor două companii spun că este singura cale prin care poate fi salvat sistemul centralizat de termoficare din Capitală. Iarna aceasta am stat „cu cuțitul la gât”, a explicat, plastic, directorul general al Elcen, referindu-se la multiplele avarii care au lăsat în frig sute de apartamente. După ce Guvernul a aprobat deja un memorandum acum trei săptămâni, dosarul privind fuziunea celor două entități se află acum pe biroul primarului general, care ar urma să propună un vot în Consiliul General.

În timp ce mii de bucureșteni nu au căldură și apă caldă, „noi stăm toată ziua – Elcen și Termonergetica – și ne dăm în judecată unii pe alții. Economiștii calculează penalități, juriștii se duc prin instanțe, în loc să ne ocupăm de investiții”, caracterizează situația actuală Claudiu Crețu, directorul Elcen.

Electrocentrale București, aflată în subordinea Ministerului Energiei, este compania care produce energia termică pentru București, iar Termoenergetica (fostul RADET), din subordinea Primăriei Capitalei, este compania care distribuie agentul termic și încasează facturile de la oameni.

În urmă cu trei săptămâni, Guvernul a aprobat un memorandum prin care se dorește, din nou, fuziunea celor două companii.

Intenții au mai existat de-a lungul timpului, iar în 2013 procesul chiar a fost la un pas de a se finaliza, însă s-a blocat din cauza unor probleme juridice, dar și din cauza datoriei istorice a RADET către Elcen.

Între timp, Elcen a intrat și a ieșit din insolvență, iar RADET a intrat în faliment și a rămas Termoenergetica în locul lui.

„Merită să mai faci o încercare atunci când ești convins că e soluția cea bună”, a mai spus Crețu, într-o dezbatere pe această temă.

Acum, datoriile s-au redus la 600 de milioane de lei, reprezentând facturile pe ultimele patru luni.

Crețu crede că este singura cale prin care se poate salva sistemul centralizat de termoficare în București.

„În ultima perioadă, principalul obiectiv a fost să supraviețuim, pentru că am fost cu cuțitul la gât. Am avut zile, săptămâni, cu zeci și sute de blocuri cu avarii și a trebuit să supraviețuim. Ne-a trecut glonțul pe la ureche, dar nu ne-a trecut de tot. Vrem să trecem la partea de modernizare, eficientizare a sistemului, dar până acolo este nevoie de acest pas”, a arătat el.

După aprobarea memorandumului în Guvern, primarul general ar urma să propună un vot în Consiliu General, apoi ar dura 5-6 luni până este definitivată partea legislativă și birocratică. Intenția este ca până anul viitor procesul de fuziune să fie finalizat.

Ar urma apoi realizarea unei strategii de eficientizare cu bani europeni și cofinanțare din partea băncilor.

Atât directorul Elcen, cât și cel al Termoenergetica se așteaptă la un răspuns pozitiv din partea primăriei.

„La memorandum am lucrat împreună cu reprezentanți din Elcen, Termoenergetica, Ministerul Energiei, primărie, prefectură, Ministerul Dezvoltării și cel al Finanțelor”, spune Adrian Teodorescu, directorul general al Termoenergetica.

Potrivit acestuia, primăria a plătit la zi anul acesta subvențiile către Termoenergetica, astfel încât nu s-au mai acumulat datorii în lanț.

„Dacă toți bucureștenii s-ar debranșa, ar trebui spart tot orașul”

Și totuși, dacă primăria nu este de acord și planul eșuează?

„Mergem așa ca până acum, cu cârpeala”, spune Claudiu Crețu.

El a fost întrebat ce s-ar întâmpla dacă toți bucureștenii ar decide să se debranșeze de la sistemul centralizat, pentru a-și monta centrale individuale pe gaz.

„Sunt 560.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat. Dacă se pornește un val de distrugere a sistemului și de trecere pe centrale individuale, rețeaua de distribuție a gazului nu ar face față. Ar trebui spart tot orașul și trase țevi de gaz noi. Există declarații ale directorului Engie că toată treaba ar dura cam 10 ani și costă peste un miliard sau nu știu câte miliarde de euro.

Deci, o dată, orașul devine război, că trebuie să spargem totul, apoi aduci mult gaz în oraș, nu știu pe ce bani facem treaba asta și peste vreo zece ani o să avem sute de mii de țevi de eșapament la fiecare balcon. În orașul acesta nu s-ar mai putea trăi”, a arătat directorul Elcen.

Legea permite oamenilor să se debranșeze de la sistemul centralizat, dacă ei consideră că le este mai bine cu centrală individuală.

În acest moment, gigacaloria în București costă 1.000 de lei, însă prețul final plătit de consumatori este decis politic în Consiliul General al Capitalei, diferența dintre prețul real și cel plătit efectiv fiind subvenții de la bugetul local.

Cine înghite pe cine?

Potrivit lui Crețu, este falsă problema ce companie o înghite pe cealaltă sau în subordinea cui se înființează noua entitate.

„În 2013, procesul a fost blocat de faptul că s-a încercat transferul gratuit al Elcen către primărie. Acum am învățat din acel eșec lecția că nu se poate gratis. Vor fi evaluate activele și va fi acționariat mixt. Memorandumul oferă flexibilitate: cel care ar urma să dețină ponderea mai mică – acum pare că Primăria va fi, dar nu știu, vedem calculele finale – poate veni cu aport de capital până la 100% din acțiuni”, a mai arătat Crețu.

„Important e să fii credibil și serios, pentru a atrage bani europeni și cofinanțare de la bănci pentru planurile de modernizare”.

Planurile de investiții includ modernizarea rețelei de conducte, racordarea Elcen direct la rețeaua Transgaz, utilizarea surselor regenerabile și digitalizarea sistemului. Acum, centralele sunt pornite în octombrie și mai sunt oprite abia în aprilie, chiar dacă între timp sunt și perioade foarte calde.

Etichete:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!