Sari la conținut

Ce soluții ar fi în dosarul aderării României la Schengen, potrivit vicepreședintei PE Katarina Barley, în contextul opoziției Austriei

Există o majoritate considerabilă în Parlamentul European care susţine aderarea României la spaţiul Schengen, a afirmat vicepreşedinta PE, Katarina Barley, care a adăugat că motivele opoziției Austriei nu au substanţă. În timp ce Barley este de părere că atitudinea acestei țări este „ridicolă”, soluția pe care o propune României este ca, „dacă există un partid conservator” în țara noastră, „acesta să pună presiune asupra omologilor austrieci”.

  • „Legat de Schengen. Această decizie este ruşinoasă şi toată lumea din Europa ştie asta. În Parlamentul European avem o majoritate considerabilă pentru aderarea României la Schengen. Suntem foarte clari asupra acestui lucru. Ce putem face? În Parlamentul European tot ceea ce putem face este să îndemnăm Austria să îşi schimbe poziţia şi asta am şi făcut. Nu va ajuta prea mult, pentru că nu avem puterea să punem presiune lor. Deci ceea ce aş sugera eu, în condiţiile în care aveţi un partid conservator în România, ca aceştia să pună presiune asupra omologilor austrieci pentru că nu este niciun motiv să se opună aderării. Din 2011, România îndeplineşte toate criteriile pentru aderarea la Schengen. Deci de 12 ani, iar motivelor oferite de Austria le lipseşte substanţa, ca să mă exprim diplomatic. Deci este o decizie pur politică, iar singurul lucru care ar schimba asta ar fi punerea presiunii asupra guvernului austriac”, a declarat Katarina Barley, întrebată sâmbătă, la o conferinţă organizată sâmbătă de către PES activists România şi PSD, cum ar trebui împins acest subiect pe agenda europeană, pentru ca Austria să acorde votul pentru aderarea la Schengen, potrivit News.ro.

Vicepreşedinta Parlamentului European a adăugat că poate doar să speculeze de ce Austria procedează în acest fel.

  • „ Nu pot decât specula de ce fac asta. Probabil există motive interne pentru care Austria procedează astfel”, a completat Barley.

Ea a mai spus că şi lideul grupului PPE Manfred Webber, nu doar social-democraţii, trebuie să facă presiuni asupra guvernului austriac pentru a îşi schimba poziţia cu privire la aderarea României la Schengen.

  • „Trebuie să ne adresăm şi lui Manfred Webber şi grupului PPE, deoarece este responsabilitatea lor să pună presiuni asupra Austriei pentru a schimba această atitudine foarte ridicolă. Parlamentul European şi social-democraţii europeni susţin puternic această aderarea României”, a concluzionat Katarina Barley.

Spania a preluat de la 1 iulie și până la 31 decembrie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și și-a detaliat cele patru direcții prioritare. Printre altele, aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen este trecută în varianta extinsă a programului de președinție.

Iohannis: Aderarea României la Schengen, pe agenda Consiliul JAI doar atunci când nu va mai exista varianta unui eșec

Președintele Klaus Iohannis admite că progresul privind aderarea la Schengen în acest an este „unul lent”, păstrând însă o notă oarecum optimistă, „dar există un progres”.

„Foarte multă lume prinde subiectul ca să se profileze. Progresul este unul lent, ca să mă exprim asa, dar există un progres. Să nu vă imaginați că sunt discuții doar între noi si austrieci sau între bulgari și olandezi,sunt discuții extinse la nivelul european”, a spus joi șeful statului.

Președintele Iohannis a precizat că punerea pe ordinea de zi a Consiliului JAI a dosarului aderării României la Schengen se va face atunci când nu va mai exista varianta unui eșec.

„Trebuie să înteleagă toată lumea: Atunci cand apare pe agenda oficială JAI ea trebuie să fie bine pregătită ca să nu fie un nou eșec”, a spus el.

România și Bulgaria au ratat aderarea la Schengen la Consiliul Jai din decembrie anul trecut. Austria și Olanda au blocat accesul României, respectiv Bulgariei.

Recent, o comisie a Parlamentului European a cerut Consiliului UE să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie până la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean şi a produs daune economiei şi mediului, informează un comunicat difuzat pe site-ul legislativului UE.

Etichete:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!