În urma anulării primului tur al alegerilor prezidențiale, România se confruntă cu o situație politică incertă, având în vedere că mandatul președintelui Klaus Iohannis expiră pe 21 decembrie. Conform Constituției României, funcția de președinte nu poate rămâne vacantă mai mult de o perioadă scurtă, iar noul scrutin prezidențial nu poate fi organizat mai devreme de anul viitor, transmite sursa.
Constituția prevede că, în caz de vacanță a funcției de președinte, interimatul va fi asigurat de președintele Senatului sau, în absența acestuia, de președintele Camerei Deputaților. Articolul 88 alin 1 din Constituție stabilește că „interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”, în cazul în care președintele este suspendat din funcție, se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile sau dacă funcția devine vacantă.
De asemenea, Constituția mai prevede că mandatul președintelui și al Parlamentului poate fi prelungit doar în cazuri excepționale, precum război sau catastrofe, dar această prevedere nu se aplică în contextul actual. Conform articolului 83 alin 3, mandatul președintelui poate fi prelungit doar prin lege organică în aceste situații excepționale.
În acest context, până la organizarea noilor alegeri prezidențiale, funcțiile executive vor rămâne sub conducerea unui interimar desemnat conform ordinii prevăzute de lege. De asemenea, mandatul actualului Guvern, condus de Marcel Ciolacu, va expira odată cu validarea alegerilor parlamentare, dar Guvernul actual va continua să administreze treburile curente până la depunerea jurământului de către noul Guvern, conform reglementărilor constituționale.
Imagine: ilustrativă, sursă: https://tv8.md/2024/12/06/cine-va-conduce-romania-dupa-anularea-turului-i-al-alegerilor-prezidentiale-variantele-prevazute-de-constitutie/271158