Schema de plafonare-compensare a facturilor la energie și gaze naturale din România a ajuns în atenția Comisiei Europene, potrivit unui răspuns transmis de Bruxelles la solicitarea HotNews.ro. Aceasta în contexul în care prețurile în toată Europa sunt la nivelurile dinaninte de criza energetică, iar țara noastră este singura care mai acordă subvenții. În plus, guvernele au putut fixa prețuri reglementate sub costuri și pentru firme doar până la 31 decembrie 2023. Autoritățile de la Bruxelles încearcă acum să înțeleagă de ce Guvernul de la București vrea să mențină schema până în 2025.
HotNews.ro a întrebat Comisia Europeană dacă menținerea schemei de plafonare-compensare a energiei în România este conformă cu legislația europeană, în condițiile în care criza energetică a trecut și prețurile au scăzut, dar Guvernul de la București menține subvențiile tocmai până la 1 aprilie 2025.
„Comisia analizează problema și este în contact cu autoritățile române pentru a înțelege mai bine schema. Ca principiu general, intervențiile statelor membre privind prețurile trebuie să fie în conformitate cu normele UE privind piața energiei”, a răspuns un purtător de cuvânt al Comisiei.
În timpul crizei, Regulamentul Consiliului (UE) 2022/1854 a permis statelor membre să extindă prețurile reglementate la IMM-uri și să implementeze prețuri reglementate sub costuri, sub rezerva unor condiții specifice: nediscriminarea între furnizori și compensarea echitabilă a furnizorilor.
Această posibilitate s-a încheiat la 31 decembrie 2023, iar în prezent se aplică doar regulile normale de piață liberă.
„Având în vedere caracterul excepțional al măsurilor prevăzute în prezentul regulament și necesitatea de a le aplica în special în sezonul de iarnă 2022-23, prezentul regulament ar trebui să se aplice până la 31 decembrie 2023”, arată Regulamentul menționat.
În ce condiții se mai pot acorda subvenții în piață
În continuare, statele membre pot implementa prețuri reglementate pentru energia electrică, în baza articolului 5 din Directiva privind energia electrică, care reprezintă o derogare de la principiul general al prețurilor de furnizare bazate pe piață.
Există cerințe diferite pentru schemele care vizează clienții vulnerabili și aflați în sărăcie energetică, față de schemele generale care acoperă toate gospodăriile.
Pentru schemele care vizează toate gospodăriile, cerințele principale sunt ca prețurile să fie peste costuri și să permită o concurență efectivă în piață. În toate cazurile, schemele trebuie să fie justificate, proporționale și limitate în timp.
În ceea ce privește prețurile cu amănuntul la gaze, articolul 3 din Directiva gazelor permite statelor membre să impună companiilor o obligație de serviciu public în beneficiul consumatorilor casnici și necasnici, dar, la fel, în anumite condiții de piață, nu după cum vrea fiecare guvern.