Un armistițiu de 30 de zile între Ucraina și Rusia ar putea reprezenta un prim pas către o pace durabilă și justă – dacă Moscova ar fi cu adevărat pregătită pentru asta. Deși Kievul a acceptat imediat propunerea SUA privind un armistițiu de cel puțin 30 de zile, Rusia nu a oferit niciun răspuns favorabil. Kremlinul continuă să manipuleze ideea de „pauze temporare” și impune condiții care ar lăsa Ucraina slăbită în fața unui inamic puternic.
Propunerea privind un armistițiu de 30 de zile a fost făcută pentru prima dată de SUA în cadrul discuțiilor cu Ucraina în Arabia Saudită, pe 11 martie. După acordul rapid al Kievului, Moscova a declarat că urmărește o „rezolvare definitivă a conflictului”, nu o pauză de 30 de zile pe care Ucraina ar folosi-o, chipurile, pentru a-și reface forțele și a continua luptele ulterior.
Pe 9 mai, dinspre Occident au apărut declarații conform cărora Rusia ar putea accepta în curând propunerea, iar armistițiul ar putea începe în următoarele zile. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și președintele Finlandei, Alexander Stubb, și-au exprimat speranța că se va ajunge la un acord până în weekend.
În prezent, SUA și aliații europeni lucrează activ la detaliile acestui plan de armistițiu, care este aproape finalizat. Dacă Rusia va accepta în cele din urmă, prioritatea va fi monitorizarea respectării încetării focului – în special din partea Rusiei, care a încălcat în mod sistematic acordurile anterioare, provocând numeroase victime în rândul militarilor și civililor.
Chiar și în zilele de sărbătoare, Rusia nu a respectat propriile armistiții, declarate de ea însăși: mai întâi de Paște, apoi de 9 mai – Ziua Victoriei în Al Doilea Război Mondial, pe care o numește „Războiul pentru Apărarea Patriei”. În acele perioade, armata rusă a continuat ofensiva, iar atacurile asupra infrastructurii civile nu s-au oprit. Dacă Moscova încalcă până și propriile armistiții, nu se poate aștepta decât la noi provocări în cazul unei eventuale pauze de 30 de zile.
Așa cum s-a întâmplat și anterior, Rusia a respins din nou propunerea, în ciuda apelurilor internaționale. De data aceasta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a formulat o serie de condiții pentru ca Rusia să accepte: Occidentul ar trebui să oprească complet livrările de ajutor militar către Ucraina și să înceteze instruirea soldaților ucraineni în afara țării. Putin vrea mai întâi să vadă o „anumită dinamică” pe front, iar abia apoi va decide dacă este dispus la un armistițiu.
Din condițiile exprimate reiese că prin „dinamică”, Kremlinul înțelege un avans semnificativ pe front, slăbirea armatei ucrainene și înaintarea trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei. Peskov acuză Kievul că ar folosi armistițiul pentru regrupare, deși exact aceasta pare a fi strategia lui Putin. Orice pauză va fi exploatată de Rusia în propriul interes – pacea poate fi obținută doar prin presiune continuă și forță împotriva agresorului.
Printre alte condiții impuse anterior de Rusia se numără: predarea unor militari ucraineni în regiunea Kursk, ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și oprirea mobilizării în Ucraina. Pe scurt, o consolidare a Rusiei și o slăbire a Ucrainei – semn clar că Moscova nu se pregătește de pace, ci de un război lung și brutal.
Potrivit Reuters, refuzul Rusiei a determinat Occidentul să pregătească un pachet de sancțiuni fără precedent. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că așteaptă ca Rusia să accepte armistițiul, așa cum a făcut Ucraina cu două luni în urmă. El a subliniat că e vital ca încetarea focului să fie reală, fără „simulări și tergiversări”.
Este esențial de înțeles că Rusia este singurul agresor în acest conflict. Ea își intensifică producția de armament și primește sprijin militar masiv din partea aliaților – Coreea de Nord și Iranul. Tocmai de aceea, Ucraina nu poate accepta condițiile impuse de Rusia – trebuie să-și apere teritoriul, cetățenii și însăși existența statului ucrainean.
Kremlinul a transmis un semnal clar: nu este pregătit de armistițiu fără condiții. În acest context, singura opțiune rămâne o presiune dură și sancțiuni consolidate care să afecteze serios capacitatea Rusiei de a continua războiul.