Enigmă veche de 7.000 de ani: în Bavaria Inferioară a fost descoperit un schelet neobișnuit din epoca neolitică

Arheologii din Bavaria Inferioară (districtul Dingolfing-Landau) au făcut o descoperire științifică unică în timpul săpăturilor de pe un șantier de construcții din comuna Pilsting (în zona Großköllnbach). Au fost scoase la iveală rămășițele scheletice ale unui tânăr îngropat într-o groapă în urmă cu aproximativ 7.000 de ani. Poziția înhumării și caracteristicile anatomice ale scheletului au stârnit un interes uriaș și numeroase semne de întrebare în rândul cercetătorilor.

Sursa inițială a materialului: Publicația ediției Euronews.

Descoperirea reprezintă un adevărat „jackpot științific” pentru serviciul arheologic raional (Kreisarchäologie) și va permite completarea tabloului privind viața și ritualurile funerare ale comunităților din neoliticul timpuriu din această regiune.

„Poziția răsucită a corpului, modificările specifice ale vertebrelor cervicale și formatul nestandardizat al înhumării ne pun în față numeroase enigme. Urmează să stabilim cine a fost acest tânăr și de ce corpul său a fost depus în groapă într-un mod atât de neobișnuit”, notează experții arheologi care au efectuat săpăturile.

Detalii anatomice enigmatice și ritualul de înhumare

Ceea ce i-a uimit cel mai mult pe arheologi a fost tocmai poziția în care a fost îngropat vechiul locuitor al Bavariei, precum și starea scheletului său osos.

Detalii anatomice și particularități ale înhumării:

• Poziția neobișnuită a corpului: Spre deosebire de înhumările standard din neoliticul timpuriu (epoca pietrei), unde decedații erau depuși în poziții rituale strict determinate (de exemplu, ghemuiți pe o parte), corpul din Großköllnbach se afla într-o poziție răsucită în mod nefiresc.
• Patologia vertebrelor cervicale: În timpul examinării rămășițelor, cercetătorii au înregistrat particularități și leziuni pronunțate în zona vertebrelor cervicale, ce ar putea indica traumatisme specifice, particularități ale modului de viață sau cauza decesului.
• Vârsta rămășițelor: Analiza antropologică preliminară a arătat că scheletul aparține unui tânăr care a trăit în urmă cu aproximativ 7.000 de ani (epoca culturii ceramicii liniare sau a culturilor agricole timpurii ulterioare din Europa Centrală).

Importanța descoperirii pentru știință

În epoca neolitică, înhumările scheletice complete sunt întâlnite destul de rar — o mare parte a populației de la acea vreme era supusă altor ritualuri sau rămășițele nu s-au păstrat din cauza compoziției solului.

Cercetătorii intenționează să efectueze o analiză detaliată cu radiocarbon (C14), un studiu paleogenetic al ADN-ului, precum și o analiză izotopică pentru determinarea dietei alimentare și a originii celui înhumat. Aceste investigații vor ajuta la stabilirea faptului dacă persoana a fost un localnic sau provenea din alte regiuni ale Europei, oferind noi detalii despre posibilele cauze ale acestui ritual neobișnuit de îngropare.