Turcii i-au administrat președintelui Recep Tayyip Erdogan și partidului său islamist o adevărată lovitură, într-un scrutin local care a menținut opoziția în controlul orașelor majore ale țării, i-a oferit noi localități-cheie și l-a întărit pe popularul primar din Istanbul, Ekrem Imamoglu, devenit acum în mod cert principalul rival al președintelui în lupta pentru putere la nivel național, spun analiștii citați de presa internațională, conform sursei.
Numărătoarea majorității voturilor din Istanbul a confirmat o victorie zdrobitoare a primarului în funcție, liderul opoziției Ekrem Imamoglu, care l-a învins pe aliatul lui Erdogan, fostul ministru Murat Kurum, cu o diferență spectaculoasă de 10 puncte procentuale (50,92% – 40,05%), în ciuda sondajelor care sugerau că lupta este umăr la umăr.
Nu a fost doar asta. Partidul Republican al Poporului (CHP), al lui Imamoglu, a păstrat și primăria din Ankara, câștigând de asemenea alte 15 primării în orașe din întreaga țară, inclusiv în Bursa și Balikesir din nord-vestul industrializat.
Analiștii sunt de acord că scrutinul de duminică a marcat cea mai mare înfrângere pentru Erdogan și Partidul său islamist Justiție și Dezvoltare (AKP) în cele peste două decenii de când se află la putere și ar putea semnala o schimbare în peisajul politic divizat al țării.
Erdogan însuși a admis, într-un discurs de după miezul nopții, că este vorba despre un „punct de cotitură”.
Comentatorii au spus că președintele și AKP s-au descurcat mai rău decât au estimat inițial sondajele de opinie din cauza inflației în creștere și a nemulțumirii alegătorilor islamiști.
În cazul Istanbulului, e mai mult decât atât, aici fiind vorba inclusiv despre carisma lui Imamoglu și capacitatea lui de a atrage alegători dincolo de baza seculară a CHP, au spus analiștii.
În final, CHP conducea la nivel național cu aproape 1% din voturi, o premieră în ultimii 35 de ani.
Mert Arslanalp, profesor asistent de științe politice la Universitatea Bogazici din Istanbul, a declarat pentru Reuters că scrutinul de duminică a fost „cea mai dură înfrângere electorală” a lui Erdogan de la venirea la putere la nivel național, în 2002.
Cât despre Imamoglu, acesta „a demonstrat că poate trece dincolo de diviziunile socio-politice profunde care definesc electoratul de opoziție din Turcia, chiar și fără sprijinul lor instituțional”, a spus profesorul.
„Acest lucru îl face să fie cel mai competitiv rival politic pentru regimul Erdogan”, a adăugat profesorul.
Importanța majoră a Istanbulului
Istanbulul, un oraș de 16 milioane de locuitori, unde Erdogan și-a început ascensiunea politică din funcția de primar, în anii 1990, a fost de la bun început cea mai mare miză a scrutinului de duminică.
Bugetul municipalității metropolitane din Istanbul le eclipsează pe toate celelalte 80 de orașe din țară, ajungând la 516 miliarde de lire (16,05 miliarde de dolari) în 2024, inclusiv filialele sale. Bugetul celui de-al doilea oraș, Ankara, este de 92 de miliarde.
Pârghiile economice sunt prin urmare majore. Controlul marilor orașe și al bugetelor acestora poate oferi partidelor un cuvânt de spus în ceea ce privește finanțarea, contractele și crearea de locuri de muncă, sporindu-le popularitatea pe scena națională.
Dar importanța Istanbulului este și una simbolică – Erdogan însuși obișnuia să spună că „cine câștigă în Istanbul, câștigă întreaga Turcie”.
Pentru Erdogan, recâștigarea Istanbulului și a Ankarei ar fi fost cruciale în demersul său de a schimba constituția, care i-ar putea prelungi șederea la guvernare dincolo de anul 2028, anul ce marchează sfârșitul mandatului său actual, spun analiștii.
În conformitate cu constituția actuală, președinția este limitată la două mandate. Erdogan și-a asigurat însă deja un al treilea mandat anul trecut datorită unei interpretări juridice rezultate în urma tranziției spre un sistem prezidențial în 2018.
Înfrângerea electorală de duminică îi pune planurile sub semnul întrebării.