Bolojan: România a finalizat PNRR în cele mai bune condiții posibile, în pofida riscului de eșec

Premierul României, Ilie Bolojan, a prezentat bilanțul preliminar al implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România a reușit să finalizeze programul în cele mai favorabile condiții posibile, având în vedere situația în care se afla țara la momentul preluării mandatului de către guvernul său.

Informația este relatată de RFI.

Potrivit lui Bolojan, la începutul mandatului său, PNRR era practic blocat și se afla sub un risc semnificativ de a se transforma într-un „eșec major”.

În același timp, potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, România a reușit să atingă un nivel de peste 90% de absorbție a componentei de granturi a PNRR și peste 95% a componentei de împrumuturi.

„PNRR a fost finalizat în cele mai bune condiții în care putea fi finalizat, ținând cont de contextul în care ne aflam”, a declarat Bolojan.

România a pierdut totuși o parte din fonduri

Premierul a recunoscut că România ar fi putut atrage mai multe fonduri dacă implementarea programului ar fi început la timp, iar reformele necesare ar fi fost realizate fără întârzieri politice.

El a menționat în mod special fondurile pierdute din cauza neîndeplinirii prevederilor referitoare la legea privind sistemul unic de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.

Bolojan a acuzat Partidul Social Democrat (PSD) de sabotarea reformei respective, subliniind că neimplementarea acesteia a dus nu doar la pierderi financiare, ci a transmis și un semnal negativ în ceea ce privește reforma sectorului public.

În același timp, șeful Guvernului a declarat că autoritățile au încercat să reducă la minimum valoarea finanțării pierdute.

Printre cele mai importante proiecte: autostrăzi, digitalizare și energie

Bolojan a subliniat că importanța PNRR pentru România depășește cu mult indicatorii privind absorbția fondurilor.

Unul dintre proiectele-cheie menționate de acesta este Autostrada Moldovei, în special tronsonul Focșani – Bacău, pentru care au fost alocate aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Alte peste 1,8 miliarde de euro au fost direcționate către reabilitarea energetică a zeci de mii de clădiri rezidențiale și publice, în cadrul unor programe implementate cu participarea autorităților locale.

Premierul a menționat drept investiție importantă și cloud-ul guvernamental, a cărui valoare depășește 300 de milioane de euro. Potrivit acestuia, peste 30 de instituții publice sunt deja conectate la sistem, ceea ce ar trebui să contribuie la dezvoltarea infrastructurii digitale, la stocarea securizată a datelor și la reducerea birocrației.

În domeniul energiei, PNRR a prevăzut peste 450 de milioane de euro pentru dezvoltarea surselor regenerabile, cu o capacitate totală de aproximativ 1.000 MW.

Miliarde de euro au fost alocate pentru educație, sănătate și infrastructură

Printre celelalte rezultate ale programului, Bolojan a menționat 600 de milioane de euro pentru investiții în școli și aproximativ 450 de milioane de euro pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile.

Prin fondurile PNRR au fost finanțați, de asemenea, peste 90 de kilometri de rețele de apă și canalizare, fiind investiți în acest domeniu peste 55 de milioane de euro.

În domeniul sănătății, programul a prevăzut construirea și modernizarea a opt spitale județene, achiziționarea a 1.200 de ambulanțe, înființarea a 25 de unități de terapie intensivă neonatală și a peste 2.000 de cabinete de medicină de familie.

Bolojan: reformele trebuie să continue după încheierea PNRR

Premierul a subliniat că încheierea PNRR nu înseamnă oprirea reformelor în România.

Potrivit acestuia, țara trebuie să continue schimbările structurale și după finalizarea programului, pentru a menține stabilitatea și pentru a fi pregătită pentru următoarele instrumente financiare europene.

Bolojan a menționat separat sectorul energetic, unde România a pierdut o parte din fonduri din cauza întârzierilor în închiderea unor capacități de producție și înlocuirea lor la timp.

El a mai precizat că, fără programul SAFE, unele proiecte s-ar fi putut afla sub amenințarea pierderii finanțării, inclusiv proiecte legate de construcția de autostrăzi.

Guvernul a recunoscut probleme în gestionarea proiectelor de amploare

Potrivit lui Bolojan, implementarea PNRR a demonstrat că capacitatea administrativă a României în anumite domenii rămâne insuficientă pentru gestionarea eficientă a unor programe de amploare.

Premierul a dat exemplul sectorului transporturilor, unde au fost semnate contracte în valoare de aproximativ 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care, în etapa finală, capacitatea financiară reală era de aproximativ 5,5 miliarde de euro.

Acest lucru creează, potrivit lui, un deficit financiar semnificativ, care în anii următori va trebui acoperit din alte fonduri europene sau de la bugetul de stat.

Bolojan a cerut autorităților române să nu repete greșelile PNRR și să înceapă implementarea viitoarelor programe cu un sentiment de urgență încă din prima zi.

În opinia sa, concentrarea activității în ultimele luni duce la întârzieri, crește riscul de pierdere a finanțării și pune o presiune suplimentară asupra administrației publice.