Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza privind evoluția economică a României pentru 2026. Dacă în primăvară estima o creștere a PIB-ului de 0,1%, acum prevede o contracție de 0,3%. În același timp, inflația ar putea ajunge la 7,9%, depășind și ea estimările anterioare.
Datele sunt incluse în prognoza economică de toamnă a Comisiei Europene, publicată pe 17 noiembrie, relatează TVR INFO.
În pofida încetinirii economice anticipate, Bruxelles-ul estimează o redresare treptată a României în următorii doi ani. Potrivit prognozei, PIB-ul va crește cu 1,8% în 2027, iar în 2028 ritmul de creștere va accelera până la 2,2%.
Consolidarea fiscală a slăbit cererea internă
Comisia Europeană arată că, după creșterea economică lentă din 2025, situația României s-a deteriorat spre sfârșitul anului și în prima jumătate a lui 2026. Principalii factori au fost măsurile de austeritate bugetară, reducerea consumului privat și creșterea costului vieții.
În special, consumul privat a scăzut cu peste 2%, pe fondul înghețării salariilor și pensiilor publice. Presiuni suplimentare asupra veniturilor populației au fost generate de inflație, care s-a apropiat de 10%.
Investițiile private au fost, de asemenea, afectate de instabilitatea politică prelungită, incertitudinea economică și scumpirea energiei.
În același timp, investițiile publice, susținute de fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE (RRF), au compensat parțial slăbirea cererii interne. Pentru a doua jumătate a anului 2026, Comisia Europeană estimează o stabilizare a economiei, datorită redresării treptate a consumului gospodăriilor, rezilienței exporturilor și implementării proiectelor de investiții.
Inflația va rămâne ridicată, iar șomajul va crește
Potrivit prognozei Comisiei Europene, inflația din România va ajunge la 7,9% în 2026, față de 6,8% în 2025. Accelerarea creșterii prețurilor a fost influențată de majorarea TVA și a accizelor, eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică pentru populație, scumpirea petrolului și seceta, care a afectat piața energetică.
În 2027, inflația ar urma să încetinească până la 4,4%, iar în 2028 la 3,8%. Totuși, introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii ETS2, în 2028, ar putea încetini procesul de reducere a prețurilor.
Situația de pe piața muncii rămâne, de asemenea, dificilă. Pe fondul reducerii numărului de persoane ocupate, rata șomajului ar putea ajunge la 6,7% în 2026, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Ulterior, se așteaptă o scădere treptată, pe măsură ce activitatea economică își revine.
După înghețarea salariilor în 2025 și 2026, creșterea veniturilor nominale a încetinit, iar salariile reale au scăzut. Potrivit prognozei, o creștere moderată a salariilor se va menține și în următorii ani.
Deficitul bugetar va scădea, dar datoria publică va continua să crească
Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României se va reduce de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% din PIB în 2026. Această evoluție va fi rezultatul consolidării fiscale, al controlului cheltuielilor publice, al înghețării salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor, precum și al majorării impozitelor.
În 2027, deficitul ar putea scădea până la 5,8% din PIB. Totodată, prognoza avertizează că investițiile publice ar putea diminua după încheierea finanțării prin programul RRF.
În pofida reducerii deficitului, datoria publică va continua să crească, de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la 64% în 2028. Printre factorii care vor contribui la această evoluție se numără costurile ridicate ale serviciului datoriei.
În același timp, România intenționează să majoreze treptat cheltuielile pentru apărare. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, ponderea acestora va crește de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028, inclusiv datorită împrumuturilor acordate prin programul european de apărare SAFE.
Neptun Deep ar putea susține redresarea economică
Printre factorii care vor contribui la creșterea economică a României în perioada 2027–2028, Comisia Europeană menționează reluarea creșterii consumului, majorarea investițiilor private și utilizarea mai intensă a fondurilor de coeziune ale UE.
Un rol important îl va avea proiectul de exploatare a gazelor naturale Neptun Deep, din Marea Neagră. Începerea producției de gaze naturale ar urma să susțină exporturile și să contribuie la reducerea deficitului extern al țării. Se estimează că, până în 2028, deficitul de cont curent va coborî sub 6% din PIB.
Totuși, Bruxelles-ul avertizează asupra riscurilor care ar putea afecta redresarea economică prognozată. O nouă intensificare a instabilității politice ar putea îngreuna consolidarea bugetară, diminua încrederea mediului de afaceri și descuraja investițiile private.
Alte provocări sunt incertitudinile privind cererea externă, în special în industria auto, și menținerea prețurilor ridicate la energie.
Astfel, următorii doi ani vor reprezenta pentru România o perioadă de ieșire treptată din recesiunea economică. Ritmul redresării va depinde însă de eficiența reformelor bugetare, stabilitatea politică și capacitatea de atragere a investițiilor europene.




