Înalta Curte din România obligă Guvernul să plătească magistraților aproape 4,8 miliarde de lei pentru restanțele salariale

Înalta Curte de Casație și Justiție a României (ÎCCJ) a respins definitiv apelul Guvernului și a confirmat obligația Executivului de a asigura finanțarea restanțelor salariale ale judecătorilor și procurorilor. Potrivit hotărârii instanței, fondurile trebuie alocate în termen de 10 zile de la comunicarea verdictului definitiv, iar pentru întârziere sunt prevăzute penalități semnificative.

Informația este relatată de TVR Info.

Guvernul trebuie să găsească fondurile necesare pentru executarea hotărârii

Pe 15 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia Curții de Apel București, care obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru achitarea restanțelor către magistrați.

Valoarea totală a drepturilor salariale neachitate se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei românești. Luând în calcul dobânzile și penalitățile, datoria ar putea depăși 5,2 miliarde de lei, echivalentul a peste un miliard de euro.

Hotărârea judecătorească trebuie executată în cel mult 10 zile de la comunicarea oficială a verdictului definitiv. Pentru fiecare zi de întârziere este prevăzută o penalitate de 1%, însă procedura concretă de calcul va depinde de condițiile juridice aplicabile executării hotărârii.

O parte dintre plăți au fost amânate până în 2029

Achitarea restanțelor fusese împărțită anterior în mai multe etape, în conformitate cu o decizie a Guvernului adoptată în 2024. Planul prevedea efectuarea treptată a plăților până în 2029.

În 2026, însă, o parte dintre plăți au fost amânate, iar fondurile prevăzute au fost direcționate către măsuri sociale. Situația a provocat un nou conflict între reprezentanții sistemului judiciar și Executiv.

Acum, Guvernul și Ministerul Finanțelor vor trebui să stabilească sursele de finanțare și mecanismul prin care va fi executată hotărârea definitivă. Una dintre soluțiile posibile ar putea fi rectificarea bugetului de stat.

Înalta Curte: executarea hotărârilor nu este o opțiune pentru Guvern

După pronunțarea verdictului, ÎCCJ a subliniat că plata drepturilor salariale confirmate prin hotărâri judecătorești reprezintă o obligație juridică a statului.

„Executarea hotărârilor judecătorești definitive și îndeplinirea obligațiilor statului privind remunerarea muncii sunt imperative constituționale, nu opțiuni pentru puterea executivă”, se arată în comunicatul instanței.

Instituția a mai precizat că atribuțiile bugetare ale Guvernului trebuie exercitate în conformitate cu Constituția și legislația în vigoare. În opinia instanței, executarea hotărârilor definitive nu poate depinde de discreția Guvernului și nici nu poate fi tratată ca o concesie voluntară acordată unei anumite categorii profesionale.

ÎCCJ a afirmat că neîndeplinirea obligațiilor de finanțare a plăților deja recunoscute prin lege și prin hotărâri judecătorești a devenit o problemă de durată, care a persistat și în timpul actualului Guvern.

Litigiile salariale vizează sute de mii de angajați

Potrivit Înaltei Curți, peste 400.000 de persoane din diferite categorii profesionale au sesizat instanțele pentru recunoașterea dreptului la o remunerare corespunzătoare. Printre acestea se numără 6.817 magistrați.

Instanța consideră că amploarea acestor litigii indică existența unor probleme sistemice în legislație și în practica privind îndeplinirea de către stat a obligațiilor salariale.

Separat, ÎCCJ a atras atenția asupra consecințelor financiare ale amânării plăților. Potrivit estimărilor instituției, fiecare an de întârziere poate majora suma inițială a datoriei cu peste 21%, ca urmare a dobânzilor și a penalităților prevăzute de lege.

Totodată, instanța a precizat că 41,5% din diferențele salariale, fără a include penalitățile și alte sume suplimentare, se întorc la bugetul de stat sub formă de contribuții obligatorii și impozit pe venit.

Presiunea financiară asupra Guvernului crește

Verdictul definitiv obligă Executivul să identifice urgent resurse bugetare considerabile. Amânarea plăților ar putea duce la creșterea în continuare a obligațiilor financiare, deși valoarea efectivă a penalităților va depinde de modul în care va fi aplicată hotărârea judecătorească.

ÎCCJ a subliniat că decizia este definitivă și obligatorie. În prezent, responsabilitatea pentru stabilirea mecanismului financiar și asigurarea fondurilor necesare revine Guvernului și Ministerului Finanțelor din România.