Cinci lideri europeni au cerut apropierea dintre UE și Marea Britanie înaintea summitului de la Bruxelles

Liderii Germaniei, Belgiei, Țărilor de Jos, Luxemburgului și Danemarcei au trimis o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, António Costa, prin care solicită aprofundarea cooperării cu Marea Britanie. O atenție deosebită este acordată energiei curate și revenirii Londrei pe piața internă de energie electrică a UE.

Sursa: The Guardian.

„Marea Britanie este un partener apropiat în tranziția energetică”

Summitul UE–Marea Britanie va avea loc pe 20 noiembrie, la Bruxelles. Se preconizează că acolo vor fi semnate acorduri privind produsele alimentare și băuturile, emisiile de carbon și schimburile de tineri. Cei cinci lideri — Friedrich Merz, Rob Jetten, Bart De Wever, Luc Frieden și Mette Frederiksen — doresc ca summitul să stabilească o cale concretă pentru încheierea negocierilor privind revenirea Marii Britanii pe piața internă de energie electrică a UE.

„Vă îndemnăm pe dumneavoastră și pe Marea Britanie să conveniți, în cadrul summitului, asupra unei căi care să ducă la încheierea acestor negocieri”, se arată în scrisoare.

Liderii descriu Marea Britanie drept un „partener apropiat în tranziția energetică” și subliniază că integrarea pe piața energiei electrice este necesară pentru „a valorifica întregul potențial al regiunii Mării Nordului și a o transforma în cel mai mare hub de energie curată din lume”.

Anterior, Marea Britanie și alte nouă țări europene au semnat un acord pentru accelerarea construirii parcurilor eoliene offshore și crearea unei rețele energetice în Marea Nordului. În opinia susținătorilor apropierii, ieșirea Londrei de pe piața internă de energie electrică a UE încetinește dezvoltarea și crește costurile.

Banii, un posibil punct de blocaj

Revenirea pe piața energiei electrice s-ar putea dovedi controversată: probabil că Marea Britanie va trebui să contribuie la bugetul UE, inclusiv la fondurile de coeziune destinate regiunilor mai sărace. Oficialii britanici se tem că banii contribuabililor vor fi direcționați către proiecte de infrastructură din Europa Centrală și de Est.

Anul trecut, negocierile privind aderarea Marii Britanii la fondul de apărare al UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, au eșuat tocmai din cauza disputelor legate de cuantumul contribuției financiare.

Pentru a reduce opoziția, țările din regiunea Mării Nordului pun accentul pe beneficiile pentru consumatorii britanici: o piață mai integrată ar trebui să permită un comerț mai eficient cu energie electrică și să reducă facturile. Potrivit estimărilor asociației din industrie Energy UK, dacă relațiile actuale se mențin, între 2024 și 2029, Marea Britanie ar putea suporta costuri suplimentare de 10 miliarde de lire sterline, ca urmare a facturilor mai mari și a reducerii veniturilor bugetare.

Ce urmează

Premierul Andy Burnham a declarat anterior că guvernul va analiza mai multe opțiuni — de la o uniune vamală și revenirea pe piața unică până la aderarea deplină. Fostul negociator-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a amintit însă că nu va exista posibilitatea de a alege doar „cireașa de pe tort”. Cele patru libertăți ale pieței unice formează un pachet, nu un meniu.

Cele cinci țări ale UE încearcă în mod evident să accelereze procesul. Energia devine domeniul în care Londra și Bruxelles-ul pot face primul pas concret către relații mai strânse, dacă vor reuși să ajungă la un acord privind contribuția financiară.