Norvegia va continua forajele în Arctica indiferent de poziția UE – ministrul Energiei

Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a declarat că țara va continua să își dezvolte resursele din Marea Barents, indiferent de poziția pe care o va adopta UE în privința exploatării resurselor din Arctica.

Informația este relatată de Reuters.

Potrivit ministrului, în contextul geopolitic actual și având în vedere resursele disponibile, continuarea activităților în Marea Barents este în interesul atât al Norvegiei, cât și al Europei. Aasland a subliniat că Norvegia intenționează să mențină producția și exporturile de petrol la niveluri apropiate de cele actuale cel puțin până în 2035. Arctica va avea un rol important în acest plan.

„Dacă Norvegia vrea să rămână un furnizor pe termen lung de petrol și gaze pentru Europa, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuție”, a declarat ministrul.

Norvegia nu așteaptă permisiunea Bruxellesului

Uniunea Europeană susține în prezent limitarea noilor foraje în Arctica din cauza riscurilor de mediu, deși, pe fondul discuțiilor privind securitatea energetică, Bruxellesul analizează posibilitatea revizuirii politicii sale.

Norvegia, care nu este membră a UE, consideră exploatarea propriilor resurse un drept suveran al țării.

Aasland a declarat că, dacă UE va menține un moratoriu asupra achizițiilor de petrol sau gaze provenite din Arctica, aceasta va fi o decizie a Uniunii Europene.

Potrivit acestuia, Norvegia va continua oricum să își dezvolte zăcămintele, iar resursele extrase vor putea fi comercializate pe piețele internaționale.

Equinor este pregătită să vândă petrol și GNL în întreaga lume

Companiile energetice norvegiene nu consideră nici ele că poziția UE reprezintă o amenințare critică pentru viitorul proiectelor arctice.

Directorul general al Equinor, Anders Opedal, a declarat că petrolul și gazul natural lichefiat din Marea Barents ar putea fi exportate în orice parte a lumii dacă piața europeană va renunța la astfel de livrări.

În opinia sa, în cazul unor restricții asupra importurilor din Norvegia, cel mai mare risc ar reveni securității energetice europene, întrucât companiile norvegiene dispun de suficientă flexibilitate pentru a găsi alte piețe.

Norvegia a devenit un furnizor-cheie de gaze pentru Europa

După începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în 2022, Norvegia și-a consolidat semnificativ rolul pe piața energetică europeană.

În prezent, țara asigură aproximativ 30% din cererea de gaze naturale a UE și Marii Britanii, devenind cel mai mare furnizor de gaze pentru Europa.

Anul trecut, producția de gaze a Norvegiei a fost apropiată de nivelul record, în timp ce producția de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009. În același timp, prognozele oficiale indică faptul că, după 2030, producția ar putea scădea semnificativ dacă țara nu va deschide și dezvolta noi zăcăminte.

Tocmai de aceea, guvernul norvegian consideră Marea Barents una dintre regiunile-cheie pentru menținerea livrărilor pe termen lung.

Greenpeace avertizează asupra riscului apariției unor „active blocate”

Organizațiile de mediu se opun extinderii exploatării resurselor din Arctica. Greenpeace susține că noile zăcăminte ar putea începe să producă exact în momentul în care cererea europeană pentru combustibili fosili va fi în scădere.

În opinia ecologiștilor, acest lucru creează riscul apariției unor „active blocate” – investiții în infrastructura petrolieră și de gaze care și-ar putea pierde valoarea economică pe fondul tranziției către energia curată.

Criticii mai susțin că dezvoltarea unor noi proiecte arctice necesită mulți ani și, prin urmare, acestea nu vor putea soluționa rapid problemele actuale ale securității energetice europene.

Oslo renunță la conceptul de „baterie verde a Europei”

În paralel, Norvegia își reevaluează rolul pe piața europeană de energie electrică.

Țara produce cantități semnificative de energie regenerabilă datorită hidrocentralelor și s-a prezentat anterior drept „bateria verde a Europei”, capabilă să contribuie la stabilizarea sistemului energetic al continentului.

Aasland a calificat însă acest concept drept unul greșit. Potrivit ministrului, Norvegia nu poate echilibra singură piața europeană de electricitate.

Din acest motiv, guvernul nu intenționează să construiască noi interconectoare energetice internaționale, deși Oslo dorește să mențină o cooperare strânsă cu Europa în domeniul energiei.

Ministrul a îndemnat țările europene să își extindă capacitățile de producție stabile și să investească în infrastructura energetică. În opinia sa, un sistem energetic european mai puternic și mai bine integrat ar contribui la reducerea prețurilor și la asigurarea unor fluxuri de electricitate mai stabile între țări.