Premierul Norvegiei se îndoiește de dorința lui Putin de a face pace și avertizează Europa împotriva concesiilor făcute Kremlinului

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, privește cu scepticism perspectivele unei încheieri rapide a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. După o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, acesta a declarat că nu a observat dovezi convingătoare privind disponibilitatea Kremlinului de a face pace. În același timp, liderul norvegian a avertizat că viitorul securității europene nu poate deveni subiectul unor înțelegeri între Moscova și Washington fără participarea statelor europene.

Informația este relatată de TVR INFO.

Negocierile de la Abu Dhabi: la ce acorduri se așteaptă Norvegia

Premierul norvegian a îndemnat la prudență în privința așteptărilor legate de o descoperire diplomatică majoră în urma întâlnirii din Emiratele Arabe Unite. În opinia sa, negocierile ar putea reprezenta doar o etapă intermediară, după care va fi necesară o nouă rundă de consultări diplomatice într-un interval scurt.

Printre posibilele subiecte de pe agenda discuțiilor, Støre a menționat:

• încetarea ostilităților în Marea Neagră, pentru asigurarea transportului în siguranță al cerealelor;
• oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice;
• înghețarea liniei actuale a frontului;
• schimbul de prizonieri de război și alte măsuri de consolidare a încrederii;
• stabilirea unor garanții de securitate care să împiedice o nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei.

Potrivit lui Støre, Statele Unite caută într-adevăr soluții pentru încheierea războiului, însă rezultatul negocierilor va depinde în primul rând de disponibilitatea Moscovei de a face concesii reale.

Premierul norvegian a avut, de asemenea, un rol în reluarea dialogului dintre Ucraina și Statele Unite. Luna trecută, împreună cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, acesta a contribuit la organizarea, la Oslo, a unei întâlniri între reprezentantul american Steve Witkoff și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

90 de minute de discuții cu Putin: ce a auzit premierul norvegian

Pe 27 octombrie, Jonas Gahr Støre și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au purtat o discuție neobișnuită pentru liderii europeni cu Vladimir Putin, care a durat aproximativ o oră și jumătate.

Inițiativa a provocat reacții contradictorii în Europa. După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, majoritatea statelor europene au întrerupt practic contactele directe la cel mai înalt nivel cu președintele rus. În special, Danemarca și Letonia și-au exprimat îngrijorarea că reluarea unui astfel de dialog ar putea slăbi presiunea diplomatică asupra Kremlinului.

Støre și-a apărat însă decizia. El a subliniat că Europa nu trebuie să rămână în afara negocierilor privind un război care afectează direct securitatea continentului.

Descriindu-l pe Putin în timpul convorbirii, premierul norvegian l-a caracterizat drept un interlocutor profesionist și rațional. Acest lucru nu i-a schimbat însă evaluarea privind adevăratele intenții ale conducerii ruse.

„Dacă și-ar fi dorit pacea, războiul nu ar fi început”, a declarat Støre.

El a remarcat, de asemenea, că, de-a lungul anilor de război, Putin a avut suficiente ocazii să oprească ostilitățile, însă nu a profitat de ele. Premierul norvegian consideră că simplul fapt că Moscova a acceptat convorbirea telefonică și participarea la negocieri reprezintă un anumit semnal de disponibilitate pentru dialog, dar nu o dovadă a unei dorințe sincere de pace.

Norvegia se opune negocierilor privind securitatea Europei fără participarea europenilor

O altă preocupare a lui Støre vizează discuțiile despre o posibilă modificare a arhitecturii de securitate europene în cadrul unui eventual acord pentru încheierea războiului.

Acesta a respins categoric posibilitatea ca viitorul NATO și prezența militară americană în Europa să devină subiecte de negociere între Washington și Moscova.

Premierul norvegian a amintit de cererile Rusiei formulate la sfârșitul anului 2021, când Kremlinul a încercat să obțină limitarea extinderii NATO și să stabilească, în practică, ce state pot deveni membre ale Alianței.

Potrivit lui Støre, Rusia nu are dreptul să decidă cum trebuie să arate sistemul de securitate al statelor europene.

El consideră că viitoarea arhitectură de securitate a continentului trebuie discutată după încheierea războiului din Ucraina, nu folosită ca instrument pentru încheierea unor acorduri cu Kremlinul.

Europa trebuie să își stabilească o poziție comună

Støre a îndemnat, de asemenea, statele europene să își armonizeze viziunea asupra procesului de pace și să desemneze reprezentanți care să apere interesele continentului în negocierile cu Donald Trump și Vladimir Putin.

În opinia sa, un rol important în acest demers ar putea reveni Germaniei, Franței și Marii Britanii, în cadrul formatului E3.

Consolidarea reprezentării europene în procesul de pace rămâne o temă de actualitate, pe fondul temerilor că Washingtonul și Moscova ar putea lua decizii privind viitorul Ucrainei și securitatea continentului fără o participare adecvată a aliaților europeni.

În același timp, premierul norvegian a subliniat că NATO rămâne o alianță funcțională, în pofida semnalelor contradictorii venite de la Washington.

Mesajul principal transmis de Støre este că simplul fapt al negocierilor cu Putin nu trebuie interpretat drept o dovadă a schimbării politicii Kremlinului. Europa trebuie să susțină eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, dar nu cu prețul unor concesii privind suveranitatea Ucrainei și dreptul statelor europene de a-și decide singure viitorul în materie de securitate.