Evenimentele din ultimele zile au demonstrat că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu de 30 de zile cu Rusia, ceea ce ar permite discuții serioase despre garanții de securitate și ar putea pune capăt războiului ruso-ucrainean de lungă durată. Liderii Marii Britanii și Franței au inițiat pregătiri active pentru asigurarea unei păci de durată în Ucraina, participând la un forum strategic de apărare la care au fost prezenți reprezentanți din 37 de țări.
Acum, decizia aparține Rusiei: fie acceptă planul de încetare a focului propus de președintele SUA, fie demonstrează că Kremlinul nu este deloc interesat de oprirea războiului. În oricare dintre cazuri, Ucraina va avea nevoie de un sprijin consolidat din partea Occidentului pentru a se proteja și pentru a rămâne un scut de încredere pentru celelalte state europene.
În acest scop, la Paris a avut loc o reuniune a miniștrilor apărării din Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și Polonia (grupul E5), unde s-au discutat pașii următori pentru sprijinirea Ucrainei și întărirea securității europene. Concluziile reuniunii au fost publicate de Ministerul Apărării al Franței.
Inițiativa principală a fost asumată de premierul Marii Britanii, Keir Starmer, și de președintele Franței, Emmanuel Macron, care au negociat cu 37 de state pentru a forma o coaliție de țări dispuse să investească în soluționarea conflictului din Ucraina și să ofere garanții de securitate după încheierea acestuia.
Ministrul francez al Apărării, Sébastien Lecornu, a declarat că aproximativ 15 țări sunt pregătite să ofere sprijin pentru asigurarea securității Ucrainei. În cadrul reuniunii, fiecare dintre cele 37 de state prezente și-a exprimat poziția cu privire la trimiterea de forțe de menținere a păcii în Ucraina și la alte tipuri de garanții de securitate pe care le pot oferi, inclusiv livrări de echipament militar și informații de intelligence către Kiev.
Lecornu este convins că cea mai importantă și fiabilă garanție de securitate pentru Ucraina este propria sa armată: „Garanțiile de securitate pe termen lung vor depinde de capacitățile pe care le putem furniza Ucrainei.” Acestea includ livrarea unui volum mare de arme și pregătirea soldaților ucraineni.
A doua garanție de securitate ca importanță este prezența trupelor străine în Ucraina. Totuși, țările care se opun acestei idei pot lua în considerare desfășurarea forțelor lor în alte state europene. În același timp, furnizarea de arme și echipamente rămâne esențială pentru consolidarea capacităților armatei ucrainene.
Miniștrii apărării au convenit că sprijinul pentru Ucraina va continua atât pentru protecția sa actuală, cât și pentru descurajarea viitoarelor agresiuni rusești. Este necesară accelerarea proiectelor de cooperare în domeniul apărării cu Ucraina și asumarea unui rol de lider în cadrul coalițiilor care vor face armata ucraineană mai puternică și mai modernă din punct de vedere tehnologic. Pe lângă sprijinul din partea SUA, va exista o contribuție semnificativă din partea Europei pentru a asigura unitatea și coordonarea acțiunilor. Crearea garanțiilor de securitate pentru Ucraina rămâne o prioritate majoră pentru Occident.
În raportul final al reuniunii s-a subliniat necesitatea consolidării rolului NATO în satisfacerea nevoilor urgente ale Ucrainei, în special prin Programul de Asistență pentru Securitate și Pregătire al Alianței pentru Ucraina (NSATU) în coordonare cu Misiunea de Asistență Militară a UE (EUMAM). De asemenea, s-a pus accent pe încurajarea Ucrainei să utilizeze resurse financiare, inclusiv împrumuturile G7, în principal pentru necesități militare, și pe asigurarea accesului continuu la finanțare europeană viitoare.
După finalizarea planului de garanții de securitate pentru Ucraina, acesta va fi prezentat lui Donald Trump, care va decide dacă SUA își vor asuma responsabilitatea pentru securitatea Ucrainei. În această privință, se ia în considerare furnizarea de avioane pentru patrularea spațiului aerian, activități de intelligence și protecția granițelor, fără desfășurarea de trupe americane pe teren.
În Ucraina, oficialii consideră că negocierile privind garanțiile de securitate ar trebui să înceapă doar dacă armistițiul de 30 de zile pe front va funcționa cu adevărat. Acest lucru a fost declarat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Pe de altă parte, consilierul „președintelui” rus, Iuri Ușakov, a afirmat că Rusia nu este interesată de un armistițiu temporar, fiind preocupată exclusiv de o pace pe termen lung. Înaintea reuniunii, Moscova a transmis Washingtonului o listă de cerințe pentru a accepta semnarea unui acord de încetare a războiului. Deocamdată, cerințele lui Putin rămân necunoscute, însă, cunoscând metodele Rusiei, nu există mari așteptări privind o propunere rezonabilă.
Refuzul Rusiei de a accepta un armistițiu de 30 de zile este revelator: acesta demonstrează că Kremlinul dorește continuarea războiului, nu obținerea păcii. Kievul nu va reduce dimensiunea armatei la cererea Rusiei și, cu atât mai puțin, nu va capitula. Totuși, pentru a continua lupta, Forțele Armate ale Ucrainei au nevoie de cel mai înalt nivel de sprijin.
Din acest motiv, reuniunea de la Paris a fost deosebit de importantă: ea a deschis calea și a oferit claritate în privința disponibilității altor țări de a furniza garanții de securitate Ucrainei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că susține poziția lui Donald Trump privind negocierile de pace și garanțiile de securitate pentru Ucraina. El a subliniat că s-au făcut deja primii pași importanți, întrucât dialogul a fost inițiat și trebuie continuat și consolidat. Într-adevăr, atât dialogul dintre Ucraina și SUA, cât și reuniunile interne din Europa au căpătat un caracter mai ferm, mai clar și, nu în ultimul rând, mai bine organizat din punct de vedere operațional.
În prezent, atenția principală este îndreptată spre decizia finală a Rusiei privind armistițiul de 30 de zile și reacția SUA la cerințele Kremlinului. Aceste aspecte vor influența desfășurarea ulterioară a evenimentelor, inclusiv conturarea finală a garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Autor: Inna Volodina