Dictatorul și criminalul Vladimir Putin, care este căutat în 123 de țări de către Curtea Penală Internațională, a devenit „președinte” al Rusiei pentru a cincea oară. La 7 mai, el a fost „inaugurat” prin voturi electorale frauduloase. Din cauza lipsei evidente de libertate de alegere în timpul procesului electoral și a concurenței neloiale, reprezentanții majorității țărilor civilizate au refuzat să participe la ceremonie. În următorii 6 ani, Putin va deține din nou funcția de președinte al Rusiei și va plănui noi crime împotriva statelor suverane, deși statutul său nu este considerat legitim de un număr foarte mare de țări din lume.
În discursul său din timpul „inaugurării”, Putin nu a surprins cu nimic nou: s-au auzit aceleași narațiuni despre necesitatea de a proteja, se presupune, poporul rus de Occidentul ostil și despre prioritatea intereselor și securității Rusiei. Dictatorul a vorbit despre importanța „prezervării naționale”, ceea ce este destul de absurd, având în vedere obiceiul Rusiei de a-și însuși realizările altora, de a răpi și ucide oameni de alte naționalități și de a distruge culturile altor popoare.
Probabil că discursul lui Putin s-a adresat tocmai celor a căror gândire a fost absorbită de mult timp de propaganda rusă. Cuvântul „război” este încă evitat în mod oficial în Rusia și încă se vorbește despre o „operațiune militară specială”. Dictatorul nu a menționat în mod deschis războiul declanșat împotriva Ucrainei, dar le-a mulțumit locuitorilor din ținuturile presupus istorice pentru sprijinul lor. Se pare că, prin aceste cuvinte, Putin a făcut aluzie la teritoriile ucrainene ocupate temporar, unde au fost organizate ilegal alegeri. În timpul procesului electoral din teritoriile ocupate, ucrainenii care nu au fost evacuați au fost forțați să voteze prin șantaj și amenințări.
Putin a subliniat că Rusia vizează formarea unei „lumi multipolare” și este deschisă la relații diplomatice. În special, el s-a adresat țărilor occidentale cu cuvinte în care le-a acuzat de fapt de agresiune politică și de presiune prelungită asupra Rusiei. În calitate de cel mai mare criminal de război al secolului XXI, Putin a adăugat că Occidentul poate găsi o cale spre cooperare și pace.
Să comiți un genocid de facto al poporului ucrainean, cerând în același timp pacea altor țări, este o absurditate în care milioane de ruși și susținători ai regimului lui Putin continuă să creadă. Putin și susținătorii săi au împins Rusia într-o prăpastie uriașă cu mâna lor și intenționează să continue să facă acest lucru. În schimb, în discursul său, dictatorul a făcut apel prin cuvinte despre măreția și puterea Rusiei și a numit Rusia un „stat mondial”. Astfel, el încearcă să deturneze atenția publicului de la înfrângerile globale către victorii inexistente.
În ajunul „inaugurării” lui Putin, Ministerul ucrainean de Externe a emis o declarație prin care a cerut Ucrainei să nu recunoască noul mandat al președinției sale ca fiind legitim. Poziția Kievului oficial este evidentă și neschimbată – nu recunoaște legitimitatea procesului electoral în sine și a lui Putin ca președinte rus. Ministerul a subliniat că, în timpul alegerilor din 2024, Rusia a încălcat Carta ONU, Declarația privind principiile dreptului internațional, Convenția de la Geneva referitoare la protecția persoanelor civile în timp de război, Actul final al Conferinței privind securitatea și cooperarea în Europa, precum și zeci de rezoluții ale Adunării Generale a ONU.
Cele mai multe țări occidentale au fost de acord că alegerea și însuși faptul că următoarea președinție a lui Vladimir Putin nu poate fi considerată legitimă. Reprezentanții Statelor Unite, ai Marii Britanii și ai Canadei au refuzat să participe la „inaugurare”. În total, 20 de state membre ale UE au refuzat să participe la ceremonie, dar se știa că reprezentanții altor șapte țări UE intenționau să participe la eveniment.
Peter Stano, care vorbește în numele UE, a declarat că participarea unor state membre la „inaugurare” nu a anulat politica convenită de UE de sprijinire a Ucrainei. Din cauza încălcărilor de către Rusia a dreptului internațional și a Cartei ONU, majoritatea statelor membre au decis totuși să nu ia parte la ceremonie, pe care au numit-o „eveniment protocolar” la care au fost invitați ambasadori din țări din întreaga lume.
„Noi toți, cele 27 de țări ale UE, am fost foarte clari cu privire la ceea ce credem despre aceste așa-zise alegeri prezidențiale. Poziția noastră în această privință este foarte clară. La fel de clar este și sprijinul nostru necondiționat pentru Ucraina – financiar, economic, diplomatic, militar – care a fost subliniat de nenumărate ori în concluziile Consiliului European”, a adăugat Stano.
El a refuzat să numească acele țări din UE care au participat la „inaugurarea” lui Putin și a spus că a fost decizia suverană a fiecărei țări, pe care depinde de ele să o comenteze personal. În schimb, Stano a subliniat că ambasadorul UE nu a luat parte la ceremonie.
Următorul mandat al așa-zisei președinții a lui Putin confirmă faptul că țara agresoare nu are de gând să se oprească. De fapt, Vladimir Putin conduce țara din anul 2000 și chiar și atunci când a fost prim-ministru al Rusiei, între 2007 și 2012, a continuat să exercite o influență enormă asupra politicii interne și externe. Puterea va continua să fie concentrată în mâinile unui infractor, deoarece concurența ca atare nu există în Federația Rusă – fiecare dintre membrii opoziției a fost „eliminat”, așa cum au făcut cu Alexei Navalny cu o lună înainte de aceste pseudoalegeri.
Regimul lui Putin a fost construit pe parcursul a zeci de ani, astfel încât provocarea actuală pentru lumea civilizată este de a se uni și de a demonstra forță. Kremlinul se teme cel mai mult de forță, motiv pentru care intimidează lumea cu capacitățile sale nucleare. Nerecunoașterea lui Putin ca președinte legitim al Rusiei trebuie să se întâmple la nivelurile oficiale ale fiecărei țări. Creșterea ajutorului acordat Ucrainei este o modalitate sigură de a învinge agresorul.
Autor: Inna Volodina