Deja mâine va avea loc Summitul de la Vilnius – unul dintre cele mai așteptate evenimente geopolitice. Reieșind din aceasta, redacția noastră a decis să ia un scurt interviu text de la Razvan Munteanu, Expert și Analist Politic. Îi mulțumim domnului Razvan pentru disponibilitate și răspunsurile detaliate, pe care le-a furnizat în cadrul acestui interviu.
Deja de mai mulți ani propaganda rusească s-a extins și dincolo de hotarele Federației Ruse, pronunțându-se în mod special în România. După părerea dumneavoastră, în ce măsură românii sunt influențați de propaganda pro-rusă? Observați și vreo tendință (de intesificare sau reducere a acesteia)?
Nu aș spune că propaganda rusă prezintă un caz special pentru România. Narativele ruse au devenit specializate pentru fiecare stat sau regiune, în conformitate cu specificul mentalului colectiv din acestea. Spre exemplu, în anii 90-2000 se încerca promovarea unor narative conform cărora relația României cu Rusia ar trebui să fie prioritară pentru București, narative care nu au reușit tocmai pentru că mentalul colectiv în România, privind Mosocova, este diferit. Astfel, s-a încercat promovarea unor mesaje naționaliste – aș face aici mențiunea că este o diferență între naționalism și patriotism – și suveraniste, încercând diminuarea încrederii românilor în NATO și Uniunea Europeană. În același timp, se observă promovarea sindromului Cernobîl de către propaganda rusă, cu atingerea apogeului în timpul pandemiei Covid-19. Prin fake news și teorii conspiraționiste se încearcă diminuarea încrederii cetățenilor în guvern și instituțiile statului.
Mai multe studii au arătat că o parte din români consideră că, pentru a negocia pacea cu Federația Rusă, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii. Având în vedere pericolul emitent de la Centrala din Zaporojie și recenta catastrofă ecologică din Nova Kahovka, pot fi considerate aceastea drept încercări ale Kremlinului de a impune concesii menționate mai sus?
Nu doar românii, ci mulți cetățeni din spațiul euroatlantic cred acest lucru. Concesiile de ambele părți este o sintagmă care sună bine pentru cei care nu cunosc sau nu înțeleg în totalitate conflictul din Ucraina.
Oamenii trebuie să înțeleagă că orice concesie făcută în defavoarea Ucrainei este o cencesie făcută, în realitate, în defavoarea păcii și stabilității pe termen mediu și lung. Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze prin înfrângere, indiferent care este forma sa, altfel deschidem o cutie a pandorei nu doar în estul Europei, ci pe întreaga scenă internațională, acolo unde sunt multe dosare geopolitice sensibile.
Tragedia de la Kahovka a fost corect înțeleasă de majoritatea publicului român. În ceea ce privește Zaporojie este greu de crezut că vom asista la o catastrofă organizată în mod intenționat. Multe lucruri se pot reproșa Moscovei, mai puțin o asemenea lipsă de iraționalitate, care ar risca să afecteze în mod direct chiar Federația Rusă. Sigur, la nivel propagandistic, Zaporojie va încerca a fi fructificată de către Rusia, dar fără mare succes.
În curând va avea loc Sumitul de la Vilnius, iar unul dintre cele mai vehiculate subiecte este ajutorul pentru Ucraina. Cum considerați, în cadrul sumitului se va anunța un nou pachet de susținere pentru Ucraina?
Cu siguranță se va anunța un nou pachet de susținere pentru Ucraina. Cum va arăta acesta și dacă vor fi incluse și armele cu dispersie, despre care președintele Biden și-a dat acordul, va rămâne de văzut. Greu de crezut că Ucraina va primi un road map pentru statutul de membru post-război. Este încă prea devreme pentru a crește declarativ miza integrării Ucrainei postbelice, lucru care va alimenta oricum propaganda rusă. Cu toate acestea, NATO trebuie să privescă către viitor și să se decidă dacă o Ucraină puternic înarmată în afara alianței este o soluție, înțelegând totodată nevoia Kievului de a fi parte a arhitecturii de securitate euroatlantice.
Este important de văzut dacă Ucraina va fi menționată în documentul final sau dacă va fi făcută o declarație separată pentru Ucraina, scenariu în care poziția NATO va fi mult mai dură la adresa Federației Ruse.