Accuzele recente ale ministrului de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, la adresa Ucrainei au stârnit o nouă undă de discuții. În special, Budapesta susține că refuzul Kievului de a tranzita gazul rusesc ar fi fost cauza creșterii prețurilor la resursele energetice din Europa. Cu toate acestea, analiza acestor declarații relevă natura lor manipulativă și motivațiile politice mai adânci.
De la începutul agresiunii rusești, Ucraina a lucrat constant pentru reducerea dependenței energetice a Europei față de Rusia. Decizia de a opri tranzitul gazului rusesc a făcut parte din această strategie și a fost anunțată din timp, fapt confirmat de Agenția Europeană. În același timp, declarațiile Ungariei ignoră un fapt esențial: modificările în livrările de gaz nu au avut un impact semnificativ asupra prețurilor de consum din UE. Principalele cauze ale fluctuațiilor prețurilor la gaz în anii 2022-2023 au fost condițiile pieței, în special creșterea cererii și restricționarea ofertei după începutul războiului.
Mai mult, Uniunea Europeană diversifică cu succes sursele de aprovizionare cu energie. De exemplu, achizițiile de gaz natural lichefiat (GNL) din țările din Orientul Mijlociu și SUA au redus semnificativ dependența UE de resursele energetice rusești. Singurele state care înregistrează rezultate slabe în acest proces sunt Ungaria și Slovacia, ceea ce subliniază criza sistemică a politicii lor energetice.
Declarațiile manipulative ale autorităților ungare au o componentă politică internă. Guvernul lui Viktor Orbán folosește retorica antiucraineană pentru a-și consolida pozițiile în rândul alegătorilor cu tendințe pro-ruse. Budapesta se opune sistematic sancțiunilor UE împotriva Federației Ruse și promovează ideea necesității de a menține cooperarea cu Moscova. Aceasta subminează strategia europeană comună de a depăși dependența energetică față de Kremlin.
Acțiunile Ungariei joacă, obiectiv, în favoarea intereselor Rusiei, care folosește resursele energetice ca instrument de presiune politică. Lobby-ul pentru gazul rusesc din partea Budapestei nu doar că protejează veniturile Kremlinului, dar finanțează practic războiul împotriva Ucrainei. Pe termen lung, o astfel de politică ar putea slăbi pozițiile UE pe plan internațional, creând noi riscuri pentru securitatea energetică.
Ucraina, pe de altă parte, demonstrează consecvență în lupta pentru independența energetică a Europei. Renunțarea la gazul rusesc este o decizie nu doar economică, ci și un element al unei strategii mai largi de protejare a valorilor democratice și a securității.
Declarațiile Ungariei privind influența Ucrainei asupra pieței energetice din UE fac parte dintr-o campanie politică motivată, destinată să justifice propria poziție pro-rusă. Problema reală constă în refuzul Budapestei de a se adapta la noile condiții și de a rupe legăturile cu Kremlinul. Ungariei i-ar trebui să își revizuiască strategia energetică pentru a nu rămâne un jucător marginal în politica europeană.
Imagine: ilustrativă, sursa