Conducerea rusă a folosit spionajul ca pe unul dintre cele mai importante atuuri pentru o invazie la scară largă a Ucrainei. Mai mult, agresorul continuă să facă acest lucru până în prezent – spionii ruși au pătruns adânc în structura politică și economică europeană. Recent, expunerea agenților ruși în țările europene a crescut semnificativ, prin urmare, acest lucru indică faptul că intențiile Kremlinului au devenit mai serioase și vor reprezenta o amenințare și mai mare pentru securitatea statelor europene, a regiunii și a lumii în general. Rusia continuă să investească multe eforturi pentru a dezvolta activitățile de spionaj, chiar și în ciuda numeroaselor expuneri și eliminări de agenți care lucrează pentru serviciile de informații rusești în Europa.
La 16 aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România a anunțat public că a demascat activitățile unei rețele de spioni ruși în țară. Aceștia se dădeau drept refugiați ucraineni care ar fi fost forțați să emigreze pentru propria lor siguranță. În acest fel, ei și-au jucat rolul și, în paralel, au căutat informații despre exerciții militare, localizarea trupelor, asistența acordată Ucrainei și au studiat potențialul militar și de apărare al României.
CSAT relatează că, pe lângă căutarea de informații importante, spionii au încercat să submineze sentimentul public, să creeze o imagine negativă a liderilor români care condamnă agresiunea rusă și să răspândească neadevăruri despre armata română. Ei au încercat să slăbească potențialul militar al țării chiar în ochii cetățenilor. De asemenea, una dintre cele mai importante sarcini ale rețelelor de spionaj rusești este de a împiedica ajutoarele să ajungă în Ucraina.
CSAT a remarcat că consecințele agresiunii rusești distrug aproape toate sferele vieții sigure, în special democrația globală. Prin răspândirea agenților, Rusia subminează și mai mult ordinea mondială și, pe fondul întârzierii partenerilor săi în furnizarea de arme către Ucraina, iese în evidență ca o amenințare majoră. Un lucru se completează cu altul și, în timp ce Occidentul se gândește și se consultă cu privire la ce trebuie să facă în continuare, Kremlinul acționează activ și o face de mult timp nu numai pe teritoriul ucrainean.
Particularitatea serviciilor de securitate rusești este că acestea nu sunt deloc interesate de interesele rușilor obișnuiți. Ele caută beneficii exclusive pentru conducerea de vârf, care, la rândul ei, are ca obiectiv să preia controlul asupra întregii Ucraine, să distrugă democrația mondială și să dea naștere unui război global. Rețelele de spionaj rusești funcționează de zeci de ani și, în acest timp, au avut timp să lucreze la greșelile lor, începând să lucreze mai coerent și mai perfect. consecințele acestui lucru pot fi văzute în creșterea atacurilor cibernetice rusești și în expunerea informațiilor clasificate ale Occidentului.
Autoritățile române plănuiesc acum o anchetă pentru a determina cât de mult rău au adus țării activitățile spionilor. Aceștia au fost expulzați din țară, dar amenințarea rămâne în continuare, deoarece agenții ruși continuă să acționeze în masă pentru interesele Kremlinului și să recruteze cetățeni și politicieni din diferite țări.
Se știe că cea mai mare parte a spionilor ruși este concentrată în Elveția, din cauza așa-numitei neutralități oficiale a țării. Autoritățile elvețiene luptă împotriva spionajului, dar nu consideră că este necesar să expulzeze spionii din țară. Numărul diplomaților ruși acreditați în Elveția din februarie 2022 este de 218. Aproximativ o treime din personalul diplomatic rus din această țară, peste 70 de persoane, lucrează pentru serviciile de securitate rusești. Imaginea holistică a rețelelor de spionaj rusești din țările UE și NATO ar putea fi mult mai amplă. Sarcina principală este de a căuta, de a găsi și de a contracara eficient.
De asemenea, este important să se surprindă specificitatea “amprentei” pe care o lasă în urmă anumite rețele. Țările ar trebui să identifice și să reflecteze asupra modului exact în care Federația Rusă atinge niveluri atât de ridicate de succes în sfera spionajului și să le contracareze în cel mai eficient mod posibil pentru a preveni continuarea unor astfel de scenarii.
Eșecurile rețelelor rusești și expulzarea a aproximativ 600 de ofițeri ruși din ambasadele din Europa au determinat Rusia să caute noi căi. La sfârșitul anului 2022, Vladimir Putin a numit un nou adjunct al administrației de la Kremlin care să se ocupe de “comitetele de influență specială”, adică să supravegheze serviciile de informații și spionaj în Occident. După aceea, rețelele rusești au fost mult mai dezvoltate.
Inițial, în timpul unor astfel de activități, se recurge la propagandă pentru a absorbi “creierele” majorității publicului, care este expus la articole de știri rusești false, videoclipuri, fotografii și alte materiale. De exemplu, Rusia continuă să obstrucționeze aderarea Republicii Moldova la UE prin campanii de dezinformare, care au devenit recent mai precise și mai eficiente. Recent, au fost demascate o serie de site-uri web și de roboți care distribuiau postări în limba germană cu propaganda Kremlinului, care, pe lângă Germania, operau în Polonia și Franța. În acest fel, Federația Rusă duce un război de dezinformare în fiecare stat pentru a influența starea de spirit generală și pentru a distruge stabilitatea europeană din interior.
Printre schimbările la care au început să recurgă agenții ruși se numără intenția de a minimiza urmele de interferență care ar indica în mod specific implicarea lor. Direcția principală a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse (GRU) a constatat că, de foarte multe ori, urmele, cum ar fi telefoanele mobile, sunt cele care îi trădează pe spioni atunci când pleacă în misiune.
După ce și-au identificat greșelile, agenții au încetat să mai aibă asupra lor obiecte personale și telefoane de serviciu. În plus, printre ei sunt mai mulți ruși care nu au nicio legătură cu armata, ceea ce face mult mai dificilă identificarea identității lor de către țările occidentale.
În special, GRU a creat o rețea de ilegali care pot trece de controlul serviciilor de spionaj străine. În acest scop, numele și datele lor personale sunt ascunse, sunt folosite companii fantomă, iar apoi agenții sunt plasați în companii private sau ministere. O altă țintă sunt studenții străini care studiază în universitățile rusești, pe care Federația Rusă îi poate recruta și atrage de partea sa.
Datorită jurnalismului de investigație al publicației The Insider, au ieșit la iveală o serie de alte exemple specifice de spionaj rusesc. Un ofițer GRU din Bruxelles a furnizat de mult timp echipamente europene producătorilor de arme rusești, pe care Rusia le-a folosit apoi pentru a bombarda orașele ucrainene și a ucide civili. Un membru leton al Parlamentului European a lucrat pentru serviciile de informații rusești timp de peste 20 de ani; un consilier de rang înalt din Bundestag s-a dovedit, de asemenea, a fi un agent rus.
La începutul lunii aprilie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că au fost descoperiți și ulterior expulzați din sediul Alianței doi angajați ruși care desfășurau de mult timp activități de informații în favoarea Moscovei.
Financial Times a publicat o actualizare a situației agentului rus Jan Marsalek, recrutat de Kremlin încă din 2014, care se ascunde în Rusia de justiția austriacă. S-a aflat că acesta a spionat anterior cetățeni austrieci, a planificat asasinate și a furat telefoanele unor înalți oficiali guvernamentali austrieci înainte de a fi trecute în Rusia. Marsalek a executat toate ordinele conducerii de vârf a Rusiei până când a fost demascat.
Una dintre sarcinile spionilor ruși este și aceea de a interfera cu navigația GPS în regiunea baltică și de a interfera cu operațiunile feroviare din mai multe țări. În Republica Cehă, astfel de încercări s-au soldat cu accidente grave și cu o problemă cu eliberarea biletelor pentru civili.
Acest număr uriaș de cazuri raportate și chiar mai multe care nu au fost încă dezvăluite demonstrează cât de bine este înrădăcinată Federația Rusă în Europa. Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta Comisiei de apărare a Parlamentului german, este convinsă că lumea nu a reacționat suficient de serios la amenințările Kremlinului și a făcut prea puțin pentru a demasca rețelele de spionaj rusești. Potrivit acesteia, țările europene au fost prea neglijente și nu au luat în serios provocările pe care Rusia le-a pus și continuă să le pună la adresa securității colective.
O serie de lideri abia acum încep să realizeze amploarea agresiunii serviciilor secrete rusești. Nu este vorba de retorica manipulatoare obișnuită a rușilor pentru a intimida Occidentul, ci de un pericol imediat care planează asupra fiecărei țări.
Încercarea agenților ruși de a se da drept refugiați ucraineni în România demonstrează încă o dată indiferența lor față de tragedia pe care ei înșiși au provocat-o. Ucrainenii sunt în continuare forțați să fugă din țară pentru propria siguranță, lăsându-și casele și rudele în urmă. Faptul că spionii se folosesc chiar de această poveste este disprețul suprem și dovada valorilor lor scăzute.
Întărirea serviciilor de informații europene pentru a găsi și contracara spionajul rf ar trebui să fie luată mai în serios decât până acum de către liderii europeni. În caz contrar, Rusia va obține toate informațiile de care are nevoie, pe care le va folosi pentru a răsturna democrația, a distruge Ucraina și a-și spori propria îmbogățire militară și teritorială.
Autor: Inna Volodina