În seara zilei de 22 martie, mai multe persoane în camuflaj au deschis focul cu puști automate asupra persoanelor care au venit la concertul trupei Picnic în sala de concerte Crocus City Hall din Krasnogorsk. Atacatorii au aruncat, de asemenea, un cocktail Molotov. Ca urmare, a izbucnit un incendiu, care aproape a ars întreaga sală. Cine este responsabil pentru acest atac și ar fi putut polițiștii ruși să îl prevină? Despre acest lucru mai departe în material.
Merită să începem cu faptul că Kremlinul știa că există un pericol. Ambasada SUA din Rusia a raportat posibile atacuri teroriste pregătite la Moscova. “Ambasada monitorizează rapoartele potrivit cărora extremiștii plănuiesc să atace evenimente majore din Moscova, inclusiv concerte”, a precizat ambasada pe site-ul său, într-o declarație publicată pe 7 martie. Misiunea diplomatică și-a îndemnat cetățenii din țară să evite să participe la “adunări importante” în următoarele 48 de ore. Printre alte recomandări, ambasada a spus să “urmărească știrile din presa locală” și să fie “atenți la mediul înconjurător”.
Ulterior, Letonia, Canada, Coreea de Sud, Suedia, Germania și Republica Cehă s-au alăturat avertismentului. La 8 martie, Ministerul leton de Externe, citând informații de la Ambasada SUA, și-a îndemnat cetățenii să fie atenți și să evite adunările în masă din Moscova în următoarele 48 de ore. De asemenea, ministerul i-a îndemnat pe cetățenii letoni să părăsească teritoriul Federației Ruse din cauza “situației tensionate în domeniul securității internaționale”.
Autoritățile canadiene au recomandat cetățenilor lor să se abțină de la călătorii în Rusia și au avertizat, de asemenea, asupra riscului unui atac terorist. Ambasada Coreei de Sud din Rusia a emis un avertisment similar. Misiunea diplomatică a avertizat în legătură cu amenințarea unor atacuri teroriste și a precizat, de asemenea, că, în legătură cu evenimentele programate pentru 8 martie, se așteaptă “o probabilitate ridicată de accidente” în locuri aglomerate. Cine a organizat atacul asupra sălii de concerte?
Potrivit televiziunii ruse, principalii suspecți ai incidentului ar fi Ucraina și Statele Unite, în timp ce versiunea cu “Statul Islamic” (o organizație recunoscută ca organizație teroristă și interzisă în multe țări, inclusiv în Rusia) este prezentată ca o invenție, fiind folosite falsuri absolute și teorii ale conspirației. NTV a relatat despre reacția “deconcertantă” a Statelor Unite la “atacul terorist atroce și laș”:
“Calificând atacul terorist drept oribil, purtătorul de cuvânt al Casei Albe a început mai întâi să justifice regimul de la Kiev și propria ambasadă. John Kirby a declarat că este gata să respingă speculațiile privind legătura dintre evenimente și Ucraina. Iar când a fost întrebat dacă statele știau în avans despre atac, Kirby a spus că ar trebui să se întrebe Departamentul de Stat.” Versiunea ISIS a fost menționată mai târziu în cursul nopții și de Channel One într-un mod neutru, dar până dimineață a început și ea să fie pusă sub semnul întrebării.
Dar merită remarcat faptul că nu este prima dată când propaganda rusă se contrazice singură. Potrivit autorităților ruse, 11 suspecți au fost reținuți, inclusiv patru autori direcți. Ministerul rus de Interne a precizat că nu există cetățeni ruși printre aceștia, fără a preciza ce naționalitate au suspecții. Unul dintre ei este Muhammadsoobir Faizov, în vârstă de 19 ani, originar din Dușanbe și presupus cetățean tadjik (după cum au relatat mai multe instituții media). După cum subliniază Radio Liberty, acesta era abonat la grupuri de socializare islamice. Un alt suspect se va numi probabil Fariddin Shamsidouni. BBC subliniază că are o copie a cărții sale de identitate. O înregistrare video a interogatoriului său după arestare a fost difuzată pe canalele rusești Telegram.
Suspectul susține că i s-a promis că va fi plătit cu 500.000 de ruble pentru atac. Cu toate acestea, a apărut ulterior o declarație în numele grupării teroriste Stat Islamic. Autenticitatea acesteia a fost confirmată de oficiali americani anonimi. Ulterior, a apărut o declarație din partea agenției Amaq, apropiată de gruparea teroristă Stat Islamic. Aceasta a publicat o fotografie care ar arăta patru persoane care ar fi comis atacul terorist la Primăria din Crocus. Acest lucru a fost semnalat de experții care cercetează grupurile jihadiste, remarcat în special de The Jerusalem Post și de alte instituții media. Agenția de știri Amaq relatează că SI revendică responsabilitatea pentru atac. Gruparea teroristă însăși a numit incidentul “cel mai brutal atac din ultimii ani”.
Cei patru atacatori de la Primăria Crocus erau înarmați cu mitraliere, pistoale, cuțite și bombe incendiare. Se presupune că trei dintre ei au început să tragă asupra publicului din sală, în timp ce al patrulea a executat atacul incendiar folosind bombe incendiare pregătite în prealabil în acest scop.
Motivul atacului a fost poziția Rusiei față de talibani, un grup ostil ISIS, precum și conflictele inițiate anterior de Rusia, legate în special de statele care predică islamul.
Este important de menționat că această situație nu este nouă pentru Rusia. Mulți ruși și locuitori ai spațiului post-sovietic își amintesc bine de atacurile teroriste din Beslan și Nord Ost. Politica externă a Kremlinului a fost cea care a cauzat aceste atacuri brutale. Dar există un factor care schimbă situația din jurul împușcăturilor din Crocusa și a atacurilor teroriste menționate anterior.
Și acesta este interesul personal al lui Vladimir Putin. La Beslan, Vladimir Putin, care era președinte al Rusiei de mai puțin de un an, a refuzat să negocieze condițiile de eliberare a ostaticilor. Apoi a fost efectuată așa-numita “operațiune antiteroristă”. Conform rezultatelor acesteia, toți militanții au fost împușcați mortal, iar 130 de ostatici au fost otrăviți cu un gaz necunoscut, adică 174, potrivit organizației publice Nord-Ost. În acel moment, problema afgană era deschisă, iar suprimarea brutală a teroriștilor a fost un mesaj clar și luminos.
În afară de acest incident, este important de menționat așa-numitul “zahăr de Ryazan”.
Între 4 și 16 septembrie 1999, au avut loc o serie de atacuri teroriste în orașele rusești Buynaksk, Moscova și Volgodonsk. Atunci, 307 persoane au fost ucise și alte peste 1.700 au fost rănite. Cei mai mulți erau convinși că în spatele atentatelor se aflau serviciile de securitate rusești, în special FSB. Deși nu au fost aduse acuzații oficiale, politicienii din opoziție, jurnaliștii și anchetatorii erau convinși că atacurile au fost organizate pentru a-i intimida pe rivalii politici imediați pentru președinție, deoarece în martie 2000 au avut loc alegeri și Putin a ajuns la putere.
După aceste atacuri teroriste, rușii au fost măcinați de teamă, așa că și-au verificat cu atenție locuințele pentru a vedea dacă au obiecte suspecte. “În mod neașteptat”, în Riazan, la 22 septembrie 1999, au fost găsiți saci de hexogen în subsolul unei clădiri cu mai multe etaje. Locuitorii din zonă au început imediat să tragă un semnal de alarmă.
Cu toate acestea, autoritățile oficiale au reacționat destul de cinic la momentul respectiv. FSB a declarat că sacii nu conțineau explozibili, ci “zahăr de Ryazan” și că întreaga acțiune a fost de fapt un “exercițiu”. Apoi, opozanții au început să organizeze acțiuni prin care cereau verificarea pivnițelor, deoarece se apropiau “alegerile prezidențiale”.
Acum, Putin a câștigat alegerile, dar există o problemă urgentă pe care dictatorul trebuie să o rezolve. Este vorba de problema mobilizării. Și având în mână informațiile operaționale, serviciile de securitate ruse ar fi putut decide să permită atacul terorist pentru ca poporul rus să fie motivat să lupte “pentru a-și apăra teritoriile de dușmani”.
Iată de ce Vladimir Putin, în fiecare declarație oficială, leagă serviciile de securitate ucrainene de atacul terorist, ignorând complet faptele reale.