Pe 9 mai 2025, Federația Rusă a organizat din nou parade militare dedicate aniversării victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial. Totuși, anul acesta, evenimentul s-a desfășurat într-un context politic și social complet diferit. Kremlinul și-a pus mari speranțe în celebrarea Zilei Victoriei. Conducerea țării a urmărit nu doar o demonstrație de forță militară și consolidare a societății, ci și recâștigarea prestigiului pierdut, atât pe plan intern, cât și internațional. Mai mult, în ajunul festivităților, Rusia a lansat o propunere surprinzătoare către Ucraina – instituirea unui armistițiu temporar pe perioada așa-numitelor „sărbători”, chipurile în semn de respect pentru memoria celor căzuți și pentru valorile umanitare.
Pregătirile pentru parade au început cu mult timp înainte de 9 mai și au fost însoțite de măsuri de securitate fără precedent. Autoritățile ruse au centralizat sistemele de apărare antiaeriană în orașe-cheie precum Moscova, Sankt Petersburg, Ekaterinburg și Vladivostok. Sistemele de apărare au fost întărite prin redistribuirea complexelor S-400 și „Pantsir-S1” din regiunile centrale ale țării. În timpul paradei, în unele regiuni au fost înregistrate întreruperi în transportul tehnicii militare, însoțite de un nivel ridicat de secretizare. În plus, din ordinul serviciilor de securitate, în mai multe zone a fost oprit internetul mobil, iar accesul la rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie a fost restricționat temporar. Aceste măsuri au fost justificate prin „necesitatea prevenirii activităților distructive și a posibilelor acte de sabotaj”, însă au provocat nemulțumiri în rândul populației.
Cu toate acestea, eforturile nu au dat rezultatul scontat. Comunitatea internațională a privit cu suspiciune inițiativa Moscovei, considerând-o o tentativă de a câștiga capital politic și de a obține o pauză pe front, fără o reală intenție de dezescaladare. Ucraina a respins propunerea de armistițiu, subliniind că orice negociere este posibilă doar în condițiile retragerii complete a trupelor ruse de pe teritoriul său. În schimb, Kievul a ordonat forțelor sale să lovească doar ca răspuns. În același timp, atât SUA, cât și Ucraina continuă să susțină ideea unui armistițiu de 30 de zile. Totuși, Moscovei nu-i convine acest scenariu.
Un alt afront adus imaginii Kremlinului a fost ignorarea evenimentului de către liderii importanți din străinătate. Pe fondul instabilității crescânde din interiorul Rusiei, provocată de atacuri repetate cu drone de origine necunoscută și de un climat de nemulțumire internă, liderii străini au refuzat să vină la Moscova. Lipsa sprijinului internațional a reprezentat o demonstrație clară a izolării în care se află Rusia în mai 2025. Nici măcar în capitală nu mai poate fi garantată siguranța demnitarilor, ceea ce a subliniat vulnerabilitatea regimului.
Deosebit de puternic a rezonat seria de atacuri cu drone desfășurate în mai multe regiuni ale Rusiei chiar în ajunul și în ziua paradei. Acestea au fost considerate represalii, întrucât chiar și în timpul presupusului „armistițiu”, Rusia a continuat să lanseze lovituri asupra regiunilor Sumî și Harkiv, precum și în sudul Ucrainei.
De asemenea, în multe orașe din Rusia, paradele au fost fie anulate, fie organizate într-un format redus. Sute de mii de cetățeni s-au confruntat cu perturbări în transport, comunicații și aprovizionare. Toate acestea s-au petrecut în timp ce posturile federale de televiziune proclamau o „demonstrație triumfală de forță” și o „unitate națională fără precedent”. Dissonanța dintre retorica oficială și realitatea din teren a devenit subiect de critică amplă, inclusiv din partea celor care anterior sprijineau guvernarea.
Structura paradei însăși a suferit modificări. Pe fondul sancțiunilor și al bugetului de apărare epuizat, în acest an a fost prezentată mult mai puțină tehnică nouă. Multe dintre echipamentele expuse anterior au fost distruse pe front sau nu sunt operaționale. Acest lucru a fost evident chiar și pentru privitorii neavizați: paradele au fost mai scurte, cu mai puțini participanți și un nivel de tensiune vizibil crescut. Publicului i s-au arătat în principal echipamente vechi, automobile de epocă, iar unele secvențe au fost difuzate din înregistrări ale anilor anteriori.
Cu toate acestea, purtătorii de cuvânt oficiali și presa pro-Kremlin au insistat pe presupusa „semnificație istorică” a paradei și pe ideea unei „victorii morale”. Au afirmat că Rusia demonstrează „un spirit neînfrânt” și disponibilitatea de a face față unui „conflict prelungit cu Occidentul”. Totuși, astfel de narative și-au pierdut eficiența chiar și în rândul audienței loiale, confruntate tot mai des cu probleme economice, mobilizare forțată și prăbușirea infrastructurii.
În concluzie, în loc să genereze unitate socială și să demonstreze forță, parada rusă din 9 mai 2025 a devenit simbolul declinului și al fragilității regimului. Izolarea internațională acutizată, absența demonstrativă a aliaților din tribune, problemele tehnice și atacurile pe teritoriul național au creat o atmosferă de derută, nu de mândrie.
Parada, care trebuia să fie punctul culminant al unei campanii propagandistice, s-a transformat într-o ilustrare a problemelor sistemice din interiorul Rusiei. În spatele lozincilor patriotice se ascunde o criză tot mai vizibilă a complexului militar-industrial, incapabil să livreze superioritate tehnologică. Iar eșecurile diplomatice, însoțite de înfrângeri militare, subminează și mai mult poziția regimului. Astfel, aceste parade nu mai sunt un act de putere, ci o încercare disperată de a masca slăbiciunea reală a statului în plan politic, militar și internațional.