Parlamentul argentinian a adoptat vineri, după lungi dezbateri, programul de reforme economice propus de președintele ultraliberal Javier Milei. Textul final al programului, care a suferit numeroase modificări de-a lungul discuțiilor, a fost aprobat, conform informațiilor furnizate de agențiile AFP și Reuters, citate de Agerpres.
„Vom oferi guvernului președintelui Milei instrumentele necesare pentru a reforma statul odată pentru totdeauna,” a declarat Gabriel Bornoroni, liderul blocului politic de la putere.
Succes Politic și Provocări Economice
Politologul și economistul Pablo Tigani a descris această aprobare ca fiind „un succes total pentru guvern” din punct de vedere politic. Cu toate acestea, el a avertizat că, din perspectiva economică, aceasta marchează o revenire la politicile anilor 1990, caracterizate prin dereglementare, privatizare și deschiderea necondiționată a economiei. Aceste măsuri ar putea avea un impact negativ asupra industriei și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din Argentina.
Guvernul a adoptat un program strict de austeritate bugetară, cu scopul de a atinge „deficit bugetar zero” până la sfârșitul anului 2024 și de a reduce inflația cronică, care a atins 211% în 2023 și a continuat să crească.
Efectele Terapiei de Șoc asupra Economiei Argentiniene
Măsurile de austeritate – care au inclus tăieri bugetare severe și paralizarea șantierelor publice – au fost însoțite de o devalorizare drastică de 54% a monedei naționale, peso, în decembrie. Aceste acțiuni au avut un impact puternic asupra puterii de cumpărare a populației, afectând consumul, activitatea economică și locurile de muncă.
Inflația a început să încetinească treptat în ultimele cinci luni, înregistrând 4,2% pe lună, dar a ajuns la 276,4% pe an.
Economia argentiniană se află în recesiune, cu o contracție de 5,3% în primul trimestru al acestui an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea Șomajului și a Sărăciei
Produsul Intern Brut (PIB) al Argentinei a scăzut cu 5,1% anual în primul trimestru, iar șomajul a crescut la 7,7%, conform datelor oficiale publicate recent.
Opoziția și mișcările sociale au exprimat îngrijorări majore, susținând că țara se confruntă cu o suferință accentuată și o creștere rapidă a sărăciei. Potrivit Observatorului Datoriei Sociale al Universității Catolice (ODSA-UCA), rata sărăciei a crescut la 55,5% din populație în primul trimestru al anului 2024, comparativ cu 44,7% în aceeași perioadă a anului precedent.
Aceste evoluții reflectă impactul profund și complex al programului economic adoptat sub conducerea președintelui Javier Milei, evidențiind atât provocările, cât și criticile cu care se confruntă guvernul său.