Parlamentul ungar a inclus pe ordinea sa de zi pentru lunile iunie şi iulie, fără o dată precisă, aprobarea aderării Suediei la NATO, transmite sursa.
Votarea privind aderarea Suediei a fost înregistrată pe site-ul Parlamentului pentru sesiunile din iunie şi iulie, a relatat joi presa locală, adăugând că pe ordinea de zi nu este specificată ziua votului.
Sesiunea actuală durează până vineri, după care parlamentul se va reuni două săptămâni mai târziu, astfel că postul privat de televiziune ATV estimează că deputaţii s-ar putea pronunţa asupra proiectului de lege cu puţin timp înainte de summitul NATO de la Vilnius din 11 iulie.
Ungaria, alături de Turcia, este singurul membru NATO care nu a ratificat până în prezent aderarea Suediei la alianţă.
Guvernul ultranaţionalistului Viktor Orban a justificat întârzierea prin criticile suedeze legate de nerespectarea valorilor democratice din ţara central-europeană.
Înregistrarea votului privind aderarea Suediei la NATO în parlamentul de la Budapesta vine la doar o zi după ce Senatul Statelor Unite a anunțat că a blocat o vânzare de armament în valoare de 735 de milioane de dolari către Ungaria din cauza faptului că Ungaria nu a ratificat aderarea țării nordice în alianță.
„Având în vedere promisiunile care mi-au fost făcute mie şi altora, anul trecut, că acest vot va fi dat, şi faptul că suntem în luna iunie şi încă nu există acest vot, am decis ca vânzarea de noi echipamente militare americane către Ungaria să rămână în așteptare”, a anunţat senatorul Jim Risch, principalul lider republican din Comisia pentru relaţii externe a Senatului SUA, într-un comunicat.
SUA îndeamnă Ungaria să ratifice aderarea Suediei la alianță
„Ungaria ar trebui să ia măsurile necesare pentru a permite Suediei să intre în alianţă – şi asta cât mai curând”, a mai spus el.
Conform legislaţiei americane, tranzacţiile majore de armament sunt analizate de principalii democraţi şi republicani din Comisia pentru relaţii externe a Senatului şi din Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor.
The Washington Post a scris că achiziţia de armament blocată include 24 de baterii de lansatoare de rachete HIMARS şi peste 100 de rachete şi încărcătoare, împreună cu piesele şi suportul aferent.
Însă ministerul ungar al Apărării a răspuns imediat după anunțul făcut de partea americană că nu intenţionează să cumpere sisteme HIMARS.
„În timpul mandatului guvernamental anterior, comisarul guvernamental însărcinat cu achiziţiile publice a solicitat informaţii despre sistemele de rachete HIMARS într-o scrisoare cu termen limită martie 2022. Nu a existat niciun răspuns din partea SUA, prin urmare, ministerul a considerat problema închisă”, a declarat acesta.
Atât Suedia cât și Finlanda au renunțat la neutralitatea lor istorică după începerea invaziei rusești în Ucraina și au solicitat să adere la NATO în primăvara anului trecut. Finlanda a fost admisă oficial în alianță în data de 4 aprilie a acestui an, însă aderarea vecinei sale nordice rămâne blocată de obiecțiile Ankarei și Budapestei.