Impasul politic din România amplifică presiunea asupra ratingului înaintea revizuirii S&P

Eșecul formării unui nou guvern de miercuri a amplificat presiunile asupra ratingului de credit investițional al României: blocajul politic de cinci luni coincide cu o creștere rapidă a datoriei publice, care pune la încercare limitele sustenabilității fiscale.

Sursa: Reuters.

Eșecul votului și piețele

Premierul desemnat, Siegfried Mureșan, nu a obținut votul de încredere al Parlamentului. Criza a împins deja leul la minime istorice, iar randamentele obligațiunilor românești pe 10 ani au crescut cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în două săptămâni, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimul an.

Datoria internațională a României se află de mai mult timp sub presiune: obligațiunile cu scadență lungă s-au tranzacționat în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri din mai 2025.

Revizuirea S&P de vineri

S&P Global urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al României, care se află la ultima treaptă a categoriei investment grade și are perspectivă negativă.

CDS-urile pe cinci ani se tranzacționează, de la începutul anului 2025, la niveluri care indică în preț o posibilă retrogradare cu două trepte, până la BB. Reducerea cheltuielilor pentru limitarea creșterii împrumuturilor a slăbit coaliția de guvernare proeuropeană și a crescut puternic sprijinul pentru opoziția eurosceptică AUR.

„Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit”, au remarcat analiștii Capital Economics. „Dar este nevoie de mult mai mult progres pentru a calma investitorii și a reduce riscul unei retrogradări”.

Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețele emergente la Generali Asset Management, a estimat probabilitatea unei retrogradări din partea S&P la aproximativ unu la patru. Potrivit acestuia, agenția acordă o importanță mai mare formării guvernului și reducerii deficitului.

„S&P și Moody’s ar putea tolera o perioadă mai lungă de instabilitate politică dacă consolidarea fiscală se desfășoară conform planului, dar probabil nu mai mult decât până în primul trimestru al anului 2027. O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea provoca o retrogradare”.

Riscul unei coaliții AUR și social-democrați

Eșecul votului sporește posibilitatea unei alianțe între AUR și social-democrații de stânga pentru formarea unei noi majorități parlamentare, un scenariu care îi preocupă pe investitori deoarece ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului chiar înaintea unor noi revizuiri ale ratingului.

România a evitat la limită o retrogradare la categoria speculativă din partea Fitch la sfârșitul lunii iulie. Toate cele trei mari agenții de rating subliniază că țara trebuie să adopte bugetul pentru 2027 până la sfârșitul anului în curs și să continue reducerea deficitului.

România a convenit cu Bruxelles-ul să readucă deficitul sub plafonul UE de 3% din PIB până în 2030.

Moody’s și Fitch intenționează să își revizuiască ratingurile la începutul anului viitor. La fel ca în cazul S&P, ambele agenții atribuie României un rating aflat la limita inferioară a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă.

„Podul din spate este distrus”

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, în pofida haosului politic.

„Am auzit de multe ori opinia că putem lua o pauză: să reducem deficitul la 6% din PIB și să ne oprim. Nu ne permitem o pauză. Podul din spate este distrus, există un singur drum înainte”.

Ritmul acumulării datoriei

Și Banca Națională a României a avertizat în această săptămână cu privire la riscurile pierderii controlului asupra finanțelor publice.

„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când ritmul de creștere a fost de trei ori mai mare decât înainte de pandemie”, a declarat viceguvernatorul Cosmin Marinescu. „Consecințele sunt imediate: cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că plătim mai mult pentru dobânzi decât deficitul-țintă pe care încercăm să îl atingem”.

Necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, nivel considerat „în afara zonei optime pentru indicatorii de risc”.

Există și progrese: deficitul bugetului consolidat în perioada ianuarie–august a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului precedent. Autoritățile urmăresc reducerea deficitului anual la 6,2%, de la peste 9% în 2024. Investitorii avertizează însă că îmbunătățirea situației fiscale ar putea fi anulată de disfuncționalitatea politică.

„Cu cât criza politică se prelungește, cu atât este mai mare riscul ca aceasta să afecteze în cele din urmă ratingul”, a declarat Kathryn Exum, co-șefa departamentului de cercetare suverană al Gramercy. „O retrogradare ar provoca probabil vânzări forțate și extinderea spreadurilor obligațiunilor”.