Sari la conținut

Progres în crearea unor noi sisteme de garanții de securitate pentru Ucraina

Începând cu 24 februarie 2022, Ucraina rezistă asaltului forțelor ruse. Din primele zile, Kievul s-a apărat cu succes împotriva unui inamic care era superior atât în forță vie, cât și în arsenal de armament. Acest lucru s-a datorat în parte unor livrări limitate de armament, furnizate de partenerii europeni înainte de invazie.

Cu toate acestea, acestea nu au fost suficiente, în parte din cauza lipsei de încredere în puterea poporului ucrainean, care, conform prognozelor analiștilor, ar fi trebuit să cadă sub puterea masivă a armatei ruse.

Totuți, datorită faptului că ucrainenii și-au demonstrat incredibila lor putere de voință și nivelul lor de măiestrie militară, partenerii Ucrainei au inițiat discuții pentru stabilirea unui format pentru consolidarea capacității de apărare a țării. Aceste eforturi au dus la întâlniri în formatul Ramstein.

Aceste întâlniri nu sunt numite Ramstein din cauza preferințelor muzicale ale cuiva. Acest nume este asociat bazei militare a Forțelor Aeriene ale SUA din orașul german Ramstein-Miesenbach, unde a avut loc prima întâlnire în sprijinul Ucrainei. Celelalte zece întâlniri au avut loc și în alte orașe și online. Dar denumirea obișnuită este păstrată în continuare. Prima întâlnire Ramstein a avut loc pe 22 aprilie 2022.

Atunci, șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a invitat reprezentanți ai a 40 de state în Germania pentru a discuta un plan de ajutorare a Ucrainei. De atunci, numărul statelor care ajută Ucraina a crescut. Peste 50 de țări din lume participă acum la ajutorarea Ucrainei. Care sunt rezultatele acestor întâlniri? În urma întâlnirilor, Ucraina primește ajutor militar sub formă de armament, finanțare, instruire a militarilor ucraineni și modernizare a echipamentelor.

Iată câteva dintre rezultatele acestor conferințe:

  • Consolidarea sistemului de apărare antiaeriană a Ucrainei.
  • Furnizarea de muniție.
  • Instruire și formare a unei “pumnale blindate”.
  • Canada a anunțat furnizarea a 8000 de proiectile de calibrul 155 mm și a început furnizarea de tancuri Leopard.
  • Germania va furniza 5000 de proiectile de calibrul 155 mm și muniție de precizie de 155 mm, muniție pentru sistemul de lansare multiplă MARS II, două încărcătoare automate, patru sisteme mobile de antene-stâlp, 500 de pistoale SFP9.
  • Slovacia și Polonia vor furniza avioane de vânătoare MiG-29.
  • Norvegia, împreună cu SUA, va furniza două sisteme suplimentare NASAMS. Ultima ședință a avut loc pe 26 aprilie și a fost a 21-a întâlnire în format virtual – cu ocazia celei de-a doua aniversări a “Ramsteinului”, când aliații sub conducerea SUA au început să coordoneze eforturile pentru sprijinirea militară a Ucrainei. Conform informațiilor mass-media, SUA și alte țări occidentale ar fi în discuții pentru transferarea formatului “Ramstein” sub egida NATO, luând în considerare posibilitatea ca Donald Trump, un președinte imprevizibil, să câștige alegerile prezidențiale viitoare din SUA.

În plus față de “Ramstein”, există și un format mai global. Pe 12 iulie 2023, membrii “Grupului celor șapte mari” au semnat o declarație privind garanțiile de securitate pe termen lung și sprijinul economic pentru Ucraina. Declarația este un document general de cadrul. Pașii următori au fost semnarea unui astfel de document cu alte țări. Pe 30 ianuarie 2024, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că 32 de state s-au alăturat declarației de la Vilnius a “Grupului celor șapte”, privind garanțiile de securitate pentru Ucraina.

În mai 2024, Ucraina și Belgia au început negocierile pentru încheierea unui acord de cooperare în domeniul securității. Părțile au discutat proiectul de acord, au abordat anumite aspecte și au convenit asupra următorului tur de negocieri.

De asemenea, înainte de aceasta, Ucraina și Irlanda au convenit să înceapă pregătirea unui acord bilateral privind securitatea, ca o continuare a declarației țărilor G7 despre “garanțiile de securitate”, adoptată în cadrul summitului NATO de la Vilnius. În prezent, Ucraina a semnat acorduri bilaterale de securitate cu nouă țări, ultima fiind Letonia. De asemenea, se așteaptă semnarea unui acord cu Norvegia.

Merită menționată și o temă care a fost discutată relativ recent în cadrul coaliției pro-ucrainene. Este vorba despre trimiterea unui contingent militar comun în Ucraina.

Pe 26 februarie, la Palatul Elysée din Paris, a avut loc o conferință de susținere a Ucrainei. La eveniment au participat președinți și prim-miniștri din aproximativ 20 de țări ale Uniunii Europene, precum și reprezentanți ai Canadei și Statelor Unite. În cadrul întâlnirii s-au discutat numeroase aspecte, inclusiv ajutorul militar pentru țara noastră. Cea mai intensă dezbatere s-a axat pe direcția deplasării forțelor armate din UE și NATO în Ucraina. Cu toate acestea, în această problemă, nu s-a ajuns la niciun acord specific.

După cum a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron, încă nu există un consens cu privire la trimiterea trupelor în Ucraina, dar nu a exclus această posibilitate. A subliniat că toți liderii sunt de acord că nu doresc să intre în război cu “poporul rus” și au exprimat intenția de a menține escaladarea, așa cum au făcut-o de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Macron a afirmat că țările occidentale “intenționează să facă tot ce este necesar pentru a împiedica Rusia să câștige” acest conflict.

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a numit dezbaterea privind trimiterea trupelor în Ucraina “foarte rapidă”, dar a declarat că “nu s-a luat nicio decizie”. În același timp, Duda a subliniat că fiecare țară decide independent ce ajutor să ofere Ucrainei. De asemenea, Estonia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Norvegia, Cehia, Finlanda și Canada au început să discute această problemă.

Această activitate arată nu numai încrederea colectivă a Occidentului în Ucraina ca aliat egal, ci și ce rezultat își doresc partenerii Kievului. Acest rezultat constă în recuperarea tuturor teritoriilor temporar ocupate de către Rusia și eșecul complet al proiectului imperialist al președintelui autoproclamat al Rusiei, Vladimir Putin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!