Marți, 6 iulie, a avut loc un alt act de genocid al poporului ucrainean, pe care Federația Rusă l-a început în urmă cu un an, declarând o operațiune militară specială (în realitate, un război). În jurul orei 3 dimineața, structurile centralei hidroelectrice Kakhovskaya au fost aruncate în aer.
Ca urmare a prăbușirii hidrocentralei, volume masive de apă au coborât pe Nipru. Aproximativ 30 de așezări de pe ambele maluri ale râului, care sunt controlate atât de Ucraina, cât și de armata rusă, au fost inundate. Ministerul ucrainean de Interne a declarat că 14 așezări cu aproximativ 16.000 de locuitori de pe malul drept al Niprului au fost inundate. Administrația de ocupație din regiunea Kherson a raportat că 14 așezări cu o populație de aproximativ 22.000 de persoane au intrat în zona inundabilă de pe malul stâng al Niprului.
S-ar părea că incidentul descris este cel mai mare act de eco-terorism la scară largă din istoria omenirii, atât din punct de vedere al numărului de victime, cât și al nivelului de daune aduse mediului. Cu toate acestea, cele mai mari organizații din lume, care ar trebui să ofere un ajutor maxim, nu au luat nicio măsură, nici în mod public, nici în termeni de acțiune, și chiar refuză să joace un rol activ în salvarea de vieți. Acest articol va aborda în mod special această situație și ceea ce înseamnă ea pentru arhitectura globală de securitate.
Ar trebui să începem cu reacția Națiunilor Unite la incident. Nu a existat nicio reacție din partea ONU la tragedie în ziua atentatului. Cu toate acestea, organizația a publicat o postare pe contul său de Twitter despre Ziua limbii ruse. Acțiunea este cu siguranță logică, deoarece promovarea culturii țării care a declanșat cel mai masiv conflict militar al secolului XXI este perfect în conformitate cu principiile organizației.
Este, de asemenea, ciudat să auzim poziția organizației cu privire la un act de ecocid fiind exprimată după o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Consiliul de Securitate nu a inițiat o misiune specială și nici nu a anunțat planuri de înființare a uneia în viitorul apropiat. Vineri, 9 iunie, cu toate informațiile aflate în domeniul public, ONU a făcut o declarație potrivit căreia ONU nu poate considera bombardarea centralei energetice Kakhovska drept o crimă de război, deoarece “este imposibil de stabilit circumstanțele incidentului”.
O astfel de poziție este surprinzătoare, la fel ca și faptul că în principiu se aude poziția țării agresoare, care a controlat obiectul timp de un an și ai cărei specialiști au minat obiectul, dar armata ucraineană este acuzată de explozie, deoarece este necesar să se amâne contraatacul. Loialitatea vizibilă a organizației față de Federația Rusă va fi discutată puțin mai târziu.
La urma urmei, în acest moment, ONU nu îndeplinește principalul motiv pentru care a fost înființată – de a preveni astfel de situații și de a salva vieți. Inacțiunea atât a ONU, cât și a Crucii Roșii, a fost menționată chiar de președintele ucrainean Volodymyr Zelenski într-un interviu pentru Bild.
Zelenski a subliniat că, deși tragedia a avut loc în urmă cu mai multe ore, nici ONU și nici Crucea Roșie “nu sunt acolo”, deși “ar trebui să fie primele care să salveze vieți”. Tocmai pentru asta au fost înființate aceste structuri! Niciuna dintre organizații nu a stabilit contactul cu ocupantul și nici nu încearcă să medieze cel mai eficient proces de evacuare. Dimpotrivă, la 10 iunie, la patru zile de la începutul dezastrului, ONU a anunțat oficial că nu poate contribui la salvarea de vieți în teritoriile ocupate temporar și că nu a putut stabili contacte cu Federația Rusă. Acest lucru înseamnă că Ucraina este forțată să își evacueze cetățenii cu ajutorul propriilor forțe în timpul discuțiilor din cadrul reuniunilor, în timp ce ocupantul se află sub foc.
Referindu-ne la interviul președintelui Ucrainei menționat mai sus, putem concluziona că nu doar ONU și-a retras autoritatea. Nu a existat niciun răspuns din partea Crucii Roșii, care a fost creată pentru a oferi asistență victimelor războiului. Și nu este vorba de lipsa asistenței, ci de caracterul selectiv al acesteia, așa cum sunt publicate rapoartele privind activitatea din regiunea Kherson. Dar există o nuanță: acestea sunt doar de pe teritoriul controlat de Ucraina, iar cele ocupate temporar au fost lăsate fără asistență. Ocupanții ruși nu au pus la dispoziție nici măcar mijloacele de bază necesare pentru evacuarea sau aprovizionarea locuitorilor din zonele inundate.
Concluzia care reiese ca urmare devalorizează ani de muncă asupra rezoluțiilor și reglementărilor.
Crucea Roșie, ONU sunt eficiente doar în lumea occidentală. O lume în care condamnarea este o modalitate eficientă de a contracara agresorul.
Este important să înțelegem că situația cu HPP Kakhovskaya nu este primul incident de loialitate față de Rusia și de neglijență criminală din partea ONU și a CC. Există multe exemple, dar, din motive de claritate, vor fi citate cele mai cunoscute. Relativ recent, Organizația Națiunilor Unite a permis ca o țară care încalcă în mod repetat statutul ONU, dreptul umanitar și comite un act de genocid să se afle la conducerea Consiliului de Securitate. În această perioadă, Rusia și-a permis să convoace Consiliul pentru a-și răspândi propria propagandă, acuzând de la tribună partea ucraineană de răpire de copii, când în realitate Ucraina încearcă să își protejeze toți cetățenii de “lumea rusească”, inclusiv pe cei mai tineri, pentru că zeci de cetățeni ucraineni mor zilnic din cauza lipsei de caracter a ONU.
Există, de asemenea, un “cadou” uriaș din partea Crucii Roșii pentru teroriști, în ceea ce privește munca cu prizonierii și cu întreaga țară. Primul incident este activitatea CC cu prizonierii de război ucraineni, deoarece dacă organizația ar fi lucrat eficient, lumea nu ar fi văzut soldați ucraineni în captivitate cărora li s-ar fi tăiat capetele, ar fi fost castrați sau împușcați.
De asemenea, este de remarcat că, în timp ce Rusia ia zeci de vieți aproape zilnic prin bombardamentele nocturne asupra orașelor ucrainene, locuitorii orașului Shebekino din regiunea Belgorod din Federația Rusă vor putea primi un ajutor de la Crucea Roșie între 5.000 și 15.000 de ruble. Ca să fim corecți, ucrainenii au primit și ei asistență prin inițiative similare. Dar Ucraina a căzut victimă atacurilor agresorilor care le-au distrus orașele și mulți cetățeni au fost nevoiți să se evacueze. În Rusia, pe de altă parte, conflictul intern este, în esență, începutul unor acțiuni revoluționare, al căror scop principal este răsturnarea lui Vladimir Putin. Situația este diametral opusă, iar fondurile alocate ar trebui mai degrabă folosite pentru a elimina consecințele prostiei Rusiei.
Rezultatul este inevitabil și a fost parțial anunțat anterior. Agresorul nu poate fi oprit de un număr nesfârșit de rezoluții fără cel puțin o pârghie reală, o țară care amenință lumea cu arme nucleare nu poate fi membră a ONU. Întregul sistem de securitate globală trebuie reformat. De asemenea, conceptul de Cruce Roșie trebuie regândit, deoarece războiul din Ucraina a fost un indicator al cât de slab și formal a fost sistemul timp de 70 de ani.