Alegerile parlamentare din România, desfășurate la 1 decembrie 2024, au marcat un moment important pentru o țară aflată între alegerea unui viitor democratic, pro-european, și creșterea periculoasă a sentimentelor de extremă dreapta. Rezultatele preliminare au arătat că, deși Partidul Social Democrat (PSD), pro-european, a obținut cel mai mare număr de voturi (22,6%), pe locul al doilea s-a clasat „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR), cu 18,2%, promovând o retorică anti-europeană și simpatii pro-ruse.
Alegerile au evidențiat o fragmentare record a peisajului politic al țării. Forțele centriste și liberale, precum „Uniunea Salvați România” (12,1%) și Partidul Național Liberal (14,4%), au rămas în urmă. Rezultatele reflectă, de asemenea, dezamăgirea unei părți semnificative a societății față de elitele politice tradiționale.
Alegerile au scos la iveală divizări sociale profunde:
- Inegalități regionale: Cele mai sărace regiuni ale UE, situate în România, rămân în urmă din punct de vedere economic, alimentând sentimentele populiste.
- Scandaluri de corupție: Nemulțumirea crește din cauza eșecurilor în lupta împotriva corupției, în ciuda existenței unei puternice procuraturi anticorupție.
- Campanii de dezinformare: Influența Rusiei, mai ales prin rețelele sociale, a devenit un factor semnificativ în formarea sentimentelor radicale.
Locul secund obținut de „Alianța pentru Unirea Românilor” este legat de promovarea ideilor izolaționiste, opoziția față de sprijinul suplimentar pentru Ucraina și apelul la restaurarea „valorilor tradiționale”. Succesul mișcării coincide cu victoria surprinzătoare în primul tur al alegerilor prezidențiale a lui Călin Georgescu, care și-a exprimat deschis simpatiile pentru Rusia.
Influența forțelor de extremă dreapta reprezintă o provocare pentru integrarea europeană a României, susținută tradițional de PSD și forțele liberale. Politologii avertizează că întărirea populiștilor în Parlament va complica formarea unui guvern stabil.
Rezultatele alegerilor vor avea, fără îndoială, un impact asupra politicii externe a României, în special în următoarele domenii:
- Relația cu UE: Extremiștii doresc să reducă influența UE în afacerile interne, ceea ce ar putea îngreuna cooperarea cu Bruxelles-ul.
- Sprijinul pentru Ucraina: Forțele radicale, în ascensiune, critică ajutorul oferit Ucrainei și pledează pentru o apropiere de Rusia.
- Securitatea regională: Slăbirea pozițiilor pro-europene în România ar putea submina stabilitatea din Europa de Est, unde Rusia își extinde activ influența.
Analiștii consideră că rezultatele alegerilor sunt un indicator al nemulțumirilor sociale. Perspectivele României vor depinde de capacitatea elitelor politice de a ajunge la un consens. Formarea unei coaliții cu partidele centriste sau liberale pare cel mai probabil scenariu, dar aceasta va necesita depășirea contradicțiilor interne.
Confruntarea dintre forțele pro-europene și cele de extremă dreapta amintește de procese similare din alte țări din regiune, precum Polonia sau Ungaria. Totuși, în cazul României, corupția și influența actorilor externi reprezintă factori suplimentari de risc.
România se află la o răscruce, iar viitorul său va fi decis în lunile următoare. Alegerile au fost un test nu doar pentru partidele politice, ci și pentru societate, care trebuie să hotărască dacă este pregătită să apere valorile democratice. Sprijinul din partea UE și al societății civile rămân principalii aliați ai României în depășirea crizelor interne.
Imagine: Ilustrativa
Sursa: https://www.france24.com/en/europe/20241202-romania-to-hold-presidential-run-off-after-top-court-validates-first-round