Sari la conținut

România vrea tineri ca să salveze armata de îmbătrânire și irelevanță: „Dacă vreau disciplină, mă duc în corporație, nu să trag cu AK-47”

HotNews.ro a vorbit cu tineri din România și cu un analist militar pentru a afla toate perspectivele referitoare la proiectul de introducere a serviciului militar voluntar, care ar urma să fie votat de Parlament la mijlocul acestui an.

„Nu mi s-a părut un lucru grozav”, a spus președintele Klaus Iohannis despre armata pe care, în tinerețe, a trebuit s-o facă obligatoriu. Așa au spus zeci de mii de alți români.

Unii dintre ei, nu puțini, au cărat șpăgi sau sacoșe pline cu Kent, pachete de cafea și „atenții” ca să scape de armată. Alții s-au ascuns cum au putut ei mai bine. Din 2007 au răsuflat ușurați. Serviciul militar a devenit o meserie ca oricare alta.

În 2024, la aproape doi ani de când Rusia a invadat Ucraina și-a adus războiul la granița României și la granița NATO, se discută intens despre legea milităriei voluntare.

Statul Major al Apărării vrea modificarea și completarea legii 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Calendarul provizoriu prevede ca în martie proiectul să fie prezentat Guvernului, iar în iunie legea să fie adoptată în Parlament.

Pe scurt, serviciul voluntar presupune că bărbați și femei între 18 și 35 de ani se înscriu și fac pregătire militară de bază timp de patru luni.

Voluntarii ar învăța cum să mânuiască diferite tipuri de arme, să participe la cursuri de orientare în teren, de decontaminare, cursuri de prim ajutor și altele. Ar fi plătiți cu 2.800 până la 3.200 lei lunar (în funcție de arma pe care se pregătesc) și, la final, ar mai primi un bonus în valoare de trei salarii medii brute.

Dacă fac asta, angajatorii ar fi obligați să suspende temporar contractele de muncă iar, la final, dacă le place și se potrivesc tinerii pot alege să aibă o carieră în MApN.

România are nevoie să facă asta, mai ales prin serviciu voluntar, din două motive mari: să reîmprospăteze rezerva armatei și să pregătească societatea în caz de orice.

„Vezi că e un pericol și te pregătești să-l înfrunți”, a explicat Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă și analist politico-militar, pentru HotNews.ro.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, statele europene și-au pus întrebarea în ce măsură pot armatele lor de profesioniști să facă față unei agresiuni îndelungate a Rusiei.

„Nu înseamnă că începe războiul mâine, dar nu înseamnă nici că nu începe.” Printr-o decizie de tipul ăsta și pornirea unui program de serviciu militar voluntar e transmis și un mesaj de descurajare față de Rusia.

„Cu atât mai bine, dacă pregătești un tânăr în timp de pace, apoi devine rezervist, când îl mobilizezi va fi pregătit. Nu-l iei la repezeală, cum fac rușii”, a spus Mateiu.

Sandu-Valentin Mateiu a adăugat și că realizarea unui asemenea sistem cât mai repede nu e decât un câștig și în măsura în care elementul de voluntariat e explicat.

„Vii pentru că vrei și poți, și este un câștig reciproc. Eu, ca stat, îmi asigur rezerva pentru o situație puțin probabilă, realizez și descurajarea, îmi pregătesc și trupele.”

Tinerii ar vrea însă așa ceva?

Am vorbit cu câțiva dintre ei să-mi dau seama cum rezonează cu ideea. Elena, 21 de ani, mi-a dat chiar două motive pentru care s-ar băga.

„Întâi, aș fi curioasă să văd cum sunt pregătiți militar niște oameni care au fost absolviți de asta de când s-au născut. Și apoi pentru că sufăr de frică de abandon. Dacă vine războiul? Prefer să merg pe front decât să stau acasă și să-mi fac filme proaste despre cum ar muri toți oamenii la care țin.”

Andrei, 32 de ani, nu e tentat nici de bani, nici să fie „carne de tun” într-o luptă. „Cei care acceptă acest instructaj vor fi cu siguranță băgați la înaintare. Iar un conflict armat cu participanți umani nu are sens în era actuală.”

De aceeași părere e și Ciprian, 34 de ani, dar el vede și-o parte pozitivă pentru individ. „Dacă un tânăr face asta și chiar își dă silința să învețe câteva chestiuni de bază, ar putea supraviețui, să zicem, în câteva situații. Cât ar conta pentru armată? Greu de spus. Dar măcar să fie mulți oameni, ce mai contează dacă-s pregătiți sau nu.”

Într-o notă similară, George, 33 de ani, crede că și cei vag instruiți, dacă ar fi suficient de mulți, ar câștiga un pic de timp pentru adevărații profesioniști. El s-ar băga și pentru că generația lui n-a prins stagiul militar obligatoriu și, după cum a spus-o, „în caz de ceva suntem inutili”. Astfel, în cele patru luni, în condiții de pace, ar fi o ocazia de-a exersa elemente de bază.

Etichete:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site foloseşte cookies. Continuarea navigării implică acceptarea lor.
Am înţeles!